Lansare de carte la Academia Română

În ziua de 12 decembrie 2018, sub ocrotirea și binecuvântarea Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei, făcătorul de minuni, a avut loc în aula Bibliotecii Academiei Române lansarea volumului al VI-lea, partea a II-a, din seria „Mărturii românești peste hotare. Creații românești și izvoare despre români în colecții din străinătate - Ungaria”, rod (ca și toate celelalte volume din Seria nouă, 2008-2018) al îndelungii strădanii a regretatului academician Virgil Cândea și al colectivului care i-a continuat munca la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Colecția de „Mărturii românești peste hotare” reprezintă un proiect de o viață al lui Virgil Cândea, erudit fiu al Bisericii noastre. Prin anii '70 din secolul trecut, Ministerul Afacerilor Externe de la București a socotit utilă întocmirea unei lucrări-document care să pună în evidență prezența creației românești, de orice fel, din lumea întreagă. Diplomații români și oaspeții străini puteau primi astfel o lucrare prin care primii făceau cunoscută în lume, iar ceilalți luau cunoștință de valoarea creațiilor românești păstrate dincolo de hotarele României.

Academicianul Virgil Cândea a realizat, muncind asiduu decenii la rând, o repertoriere a creațiilor românești păstrate în muzee, biblioteci, arhive și colecții din străinătate; materialul a fost organizat pe țări, orașe și instituții gazdă, mii și mii de fișe servind la ceea ce azi se grupează în șapte tomuri. Virgil Cândea a reușit să pregătească pentru tipar, din imen­sul material adunat, descrierile creațiilor românești păstrate în țările cuprinse alfabetic între literele A și O. După trecerea sa la cele veșnice (2007), proiectul a fost cu abnegație reluat, reorganizat integral și dezvoltat sub­stanțial de un grup de cercetători condus de Ioana Feodorov, fiica academicianului Cândea. De fapt, sufletul valorificării știin­țifice și a punerii la îndemâna cititorilor români a întregii opere a lui Virgil Cândea îl reprezintă fiica acestuia, Ioana Feodorov, care continuă intens, printre altele, și proiectele tatălui său. Astfel, între anii 2010 și 2018, întreaga lucrare fiind un program al Academiei Române, s-a publicat în serie nouă, în formă îmbunătățită, în șapte tomuri: I. Albania-Etiopia, II. Finlanda-Gre­cia, III. India-Olanda, IV. Polonia-Rusia, V. Serbia-Turcia, VI.1. Ucraina-Vatican, VI.2. Ungaria. Întregul material, întins pe 4.200 de pagini, cuprinde 58 de țări și 25.689 de piese românești din toate domeniile creației umane. Fiecare piesă beneficiază de o descriere și de o bibliografie adusă la zi. Aceste calități fac din volumele de Mărturii românești adevărate instrumente științifice de lucru și un adevărat apostolat al românității în lume. Din acest motiv, ar fi de dorit ca ele să se publice și într-o limbă de circulație universală, ceea ce suntem siguri că se va și face. Așadar, pe 12 decembrie 2018 a fost prezentat ultimul volum de descrieri din seria „Mărturii românești peste hotare. Creații românești și izvoare despre români în colecții din străinătate”, volumul VI, partea a II-a, care cuprinde exclusiv capitolul Ungaria. Volumul, îngrijit de Ioana Feodorov și Andrei Timotin (editori coordonatori), conține descrierile a 5.215 piese, în 926 de pagini - inclusiv Prefața, semnată de acad. Ioan-Aurel­ Pop, pre­șe­dintele Academiei Române, și Nota editorilor, în română și engleză, întocmită de Ioana Feodorov, Mihai Țipău și László Wellmann. El a apărut sub egida Editurii Academiei Române și a cunoscutei Edituri „Istros” a Muzeului Brăilei „Carol I”, ambele promotoare de carte științifică de cea mai bună calitate. Nu mai trebuie precizat pe larg de ce a fost rezervat un volum aparte doar pentru Ungaria. Mulțimea depozitelor mutate din Transilvania în Ungaria actuală, în contextul de dinaintea celor două conflagrații mondiale, dar și al noilor configurații istorice de după 1918, 1940 și 1944, precum și relațiile culturale, sociale și economice firești dintre cele două țări vecine - România și Ungaria - au condus la conservarea în țara vecină a unui imens material privitor la români și România. Pentru realizarea acestui tom, care este și cel mai amplu dintre toate, și-au dat mâna cercetători români și maghiari care, sub coordonarea Ioanei Feodorov, au verificat miile de fișe rămase de la Virgil Cândea, îmbogățind materialul cu noi observații, actualizări și completări. Ultimul volum (VII), care va încheia acest proiect, va conține Indicele general și Addenda și va fi publicat în 2020.

Prezentarea volumului VI.II de la Biblioteca Academiei Române s-a bucurat de o numeroasă asistență de prestigiu: academicieni, profesori, directori și cercetători de la institute ale Academiei Române, directori ai unor muzee și biblioteci de prestigiu, oameni de cultură etc. Moderatorul prezentării a fost Andrei Timotin, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene, în cadrul căruia doamna Ioana Feodorov lucrează în calitate de cercetător științific gr. I. Primul care a luat cuvântul a fost Ioan Aurel-Pop, președintele Academiei Române, un cunoscător desăvârșit al istoriei Transilvaniei. Acestuia i-au urmat academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, Andrei Pippidi și Ionel Cândea, membri corespon­denți ai Academiei, precum și cunoscutul istoric Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României. La final a vorbit Ioana Feodorov, coordonatoarea programului editorial, pe care o putem considera, fără a greși, coautoarea volumelor publicate.

Personalitățile amintite au evocat relațiile lor calde, prie­tenești și științifice, totodată, cu vrednicul de pomenire Virgil Cândea. Se poate spune că fiecare dintre aceștia a avut o contribuție la realizarea marelui proiect, acum deja tipărit și disponibil marelui public. Dar, așa cum au afirmat domnii academicieni Ioan Aurel-Pop și Răzvan Theodorescu, meritul de a fi readus în lumină și de a fi îmbunătățit cu acribie proiectul neîncheiat al lui Virgil Cândea îi aparține fiicei sale, Ioana Feodorov, care s-a ocupat continuu, timp de peste 10 ani, cu perseverență și osteneli felurite, ca astăzi să putem avea la îndemână Mărturiile românești peste hotare, atâtea câte au putut ele să fie identificate. La finalul prezentării, prolificul director al Institutului de Studii Sud-Est Europene, Andrei Timotin, a prezentat în premieră un alt volum: Virgil Cândea, Histoire des idées en Europe du Sud-Est (XVIIe - XVIIe siècles), apărut simultan la Editura Istros a Muzeului Brăilei Carol I. Volumul însumează, în limba franceză și engleză, 15 studii culturale de mare valoare, publicate de-a lungul vremii de neuitatul cărturar.

Revenind la „Mărturiile ro­mânești peste hotare”, adăugăm că proiectul rămâne deschis, trasând noi direcții de urmat, deoarece pe măsura cercetării de noi colecții și fonduri documentare din străinătate, și deci a identificării altor creații românești de peste hotare, acestea se vor putea adăuga materialului cuprins în cele șapte tomuri publicate.

Considerăm că apariția, în acest an aniversar pentru România, a ultimului volum din proiectul „Mărturii românești peste hotare. Creații românești și izvoare despre români în colecții din străinătate” - Ungaria reprezintă un omagiu adus academicianului Virgil Cândea, tuturor făuritorilor Marii Uniri și ostenitorilor spiritului românesc din toate timpurile care au generat valorile mărturisitoare ale românismului în lume.