Muzeul Satului din Bucureşti, un brand recunoscut

Tradiţiile populare sunt una dintre avuţiile noastre, încă nerisipite şi, din fericire, chiar puse din ce în ce mai mult în valoare. Avansul tehnologic şi cultural al Vestului, consolidat în timpul în care Estul Europei era dincolo de Cortina de Fier, a avut ca parte negativă pierderea unei părţi importante din ceea ce a însemnat bagajul de tradiţii, de obiceiuri.

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti a primit, vineri, 23 ianuarie, certificatul „Brand de ţară“, oferit de asociaţia cu acelaşi nume. Evenimentul decernării premiului a cuprins o conferinţă, la care au participat: Ovidiu Dinescu, şef Serviciu Mărci - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, Sorin Mierlea, preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS), Daniela Popa, şef Serviciu Politici Calitate în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Radu Puchiu, secretar de stat în Guvernul României, Cristina Ionescu, director departamentul de Analiză, Politici şi Afaceri Publice la Camera de Comerţ şi Industrie a României, Mirela Grecu, director la Direcţia de Diplomaţie Publică şi Cultural Ştiinţifică a Ministerului de Afaceri Externe (MAE), şi Anca Popa, preşedinte Asociaţia „Brand de Ţară“.

Asociaţia „Brand de Ţară“ a înmânat certificatul „Brand de ţară“ Paulinei Popoiu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“. La primirea certificatului, doamna director Paulina Popoiu a spus: „Suntem un brand de ţară noi, Muzeul Satului. Dacă e vorba să ne păstrăm rădăcinile, dacă e vorba să ne impunem ca popor în Europa, atunci putem s-o facem prin respectul pe care noi înşine îl acordăm culturii, prin respectul pe care noi înşine îl acordăm tradiţiilor populare, pentru că, până la urmă, dacă vrem să ştim cine suntem, trebuie să ne ducem la rădăcini, iar rădăcinile sunt în sat, acolo unde s-a născut veşnicia“.

La data înfiinţării Muzeului Satului Românesc (anul 1936), în Europa existau numai două muzee în aer liber - Muzeul Skansen, din Suedia, şi Muzeul Bigdo, Norvegia.

Muzeul Satului din Bucureşti a fost o iniţiativă a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de savantul Dimitrie Gusti. La momentul deschiderii, muzeul se întindea pe suprafaţa de 5 hectare şi avea 30 de case ţărăneşti, reprezentative pentru diferitele zone ale ţării. În anul 1977 a fost contopit cu Muzeul de Artă Populară, căpătând numele „Muzeul Satului şi de Artă Populară“, iar în anul 1990 a fost împărţit în două, rezultând Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

Fondul Muzeului Satului a crescut continuu, în prezent având peste 80 de gospodării, instalaţii (mori de apă pentru măcinat cereale, locuri pentru spălat rufele etc.), colecţii de costume populare, în cifre avuţia muzeului arătând astfel: 13.258 de obiecte, dintre care peste 7.000 utilitare, peste 2.000 de scoarţe, 1.530 de obiecte cu caracter religios, obiecte de lemn şi ceramice. Deloc de neglijat este colecţia impresionantă de fotografii documentare, atât alb-negru cât şi color - 93.000 de fotografii.

Asociaţia „Brand de Ţară“ îşi propune, prin primul său program naţional demarat, numit „Suntem România“, să promoveze proprietatea intelectuală românească şi să ajute la conservarea moştenirii naţionale, a tradiţiilor şi mărcilor emblematice. Programul „Suntem România“ este sprijinit de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (care este membră a forului internaţional „Consumers International“ şi a „Federaţiei Asociaţiilor de Consumatori“), fapt ce dă o direcţie foarte pragmatică programelor, orientându-le şi spre zona comercială, prin promovarea mărcilor româneşti importante şi emblematice. Se speră ca pe de o parte românii să capete sau să recapete încredere în produsele româneşti, iar străinii să le cunoască. (Dan Cârlea)