Ofrande culturale către Sfinţii Brâncoveni

Domnitorul Constantin Brâncoveanu, cel care a dat ţării şi creştinismului românesc cel mai mare sacrificiu din istoria noastră, este comemorat pe tot parcursul anului 2014, în întreaga ţară, şi prin manifestări culturale. Ca vajnic apărător al credinţei, el a ctitorit biserici şi mănăstiri, dar a susţinut şi cultura, prin construcţia de şcoli, prin susţinerea tipăririi de cărţi. Prezentăm în continuare câteva manifestări culturale la care sunteţi aşteptaţi în acest sfârşit de vară. 

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ participă la celebrarea Anului Brâncoveanu cu o expoziţie intitulată „Candela de veghe“, expoziţie de icoane pe lemn şi sticlă, pictură pe pânză şi ceramică, ce poate fi vizitată până la data de 8 septembrie. Manifestarea are ca ax central chipul Brâncovenilor în iconografia creştină, iar autorii lucrărilor sunt dintre cei de referinţă ai domeniului: Ana Ruxandra Ilfoveanu, Valeriu Stoica, Grigore Popescu, Elena Constantin, Marian Manole.

Stilul brâncovenesc a avut o influenţă considerabilă atât în arhitectură, cât şi în artele plastice româneşti, iar prezenta expoziţie exprimă viziunea autorilor lucrărilor asupra acestei influenţe. Expoziţia, organizată în colaborare cu Muzeul Judeţean Ialomiţa, este parte dintr-un proiect cultural mai larg, care cuprinde manifestări dedicate Anului omagial euharistic şi Tricentenarului Sfinţilor Brâncoveni.

La Muzeul Naţional de Artă al României pot fi vizitate, până la sfârşitul acestei luni (31 august), câteva expoziţii înscrise şi ele în proiectul naţional cultural de omagiere a marelui domnitor martir Brâncoveanu şi a apropiaţilor săi. Una dintre expoziţii este „Călători prin manuscris“, care pune în atenţia publicului un liturghier brâncovenesc, pictat şi ornamentat în specificul epocii martirului. Se consideră că preţiosul obiect a aparţinut chiar Domnitorului Sfânt Constantin Brâncoveanu, şi un plus de inedit al expoziţiei este dat de hotărârea expozantului de a prezenta în fiecare zi câte o altă filă a cărţii.

Tot la Muzeul Naţional de Artă al României este deschisă până pe 28 septembrie expoziţia de pictură, sculptură şi grafică „De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti între 1864-1948“. Expoziţia include sute de lucrări, unele dintre ele fiind pentru prima oară expuse publicului. Printre maeştrii lu-crărilor îi amintim pe: Theodor Aman, Ion Andreescu, Ghe-orghe Tattarescu, Dimitrie Pa-ciurea, Constantin Brâncuşi, Alexandru Ciucurencu, Victor Breuner.

Felul în care este aranjată expoziţia reuşeşte să o înscrie în timpul pe care îl reprezintă, mai precis în ambianţa vechilor ateliere ale maeştrilor picturii. În acest scop apar piese de mobilier specifice epocii, recuzită şi desene. Tariful de vizitare: 10 lei preţ întreg; 5 lei pentru pensionari; 2,5 lei pentru studenţi şi gratuit pentru elevi, în perioada vacanţelor.

O nabederniţă cu istorie

În sala dedicată artei brâncoveneşti, aflată în Galeria de Artă Veche Românească, din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României, se află expusă până la sfârşitul lunii o nabederniţă, piesă brodată de mare valoare, datând chiar din vremea Brâncovenilor, dăruită Mănăstirii Hurezi. Nabeder-niţa este o piesă care aparţine veşmântului arhiereilor orto-docşi, ce se poartă în vremea slujirii Sfintei Liturghii. Ea constă într-un romb legat de brâu cu o panglică, brodat, care atârnă pe piciorul drept până la genunchi.

Prăznuirea unei jertfe

Expoziţia de pictură „Ofranda Sfinţilor Brâncoveni“, a Mirunei Budişteanu, deschisă la Palatul Voievodal Curtea Veche, poate fi vizitată de pe 14 august până pe 10 septembrie.

Această expoziţie conţine lucrări executate „pe suprafeţe generoase care intră în concurenţă fericită cu zidăria veche, imagini liturgice: altare, tronuri cereşti, pocale şi arhangheli, invoalte Fecioare şi Hristos în Potir, sau ramuri înflorite ale artei valahe vechi“, după cum spunea, pentru Agerpres, academicianul Răzvan Theodorescu.

În opinia academicianului Răzvan Theodorescu, demersul artistic al Mirunei Budişteanu se constituie într-o „expoziţie- ofrandă, pentru care nu se puteau găsi un timp şi un loc mai potrivite, întru prăznuirea celei mai teribile jertfe din trecutul românesc“.

Tabără de arte plastice la Soroca, organizată de ICR Chişinău