Poetul Aron Cotruş, omagiat la Sibiu

Biblioteca Judeţeană „ASTRA“ din Sibiu a fost gazda unui eveniment cultural dedicat memoriei poetului Aron Cotruş, prilej de a lansa ultimul volum închinat activităţii acestui mare om de litere. Participanţii au avut posibilitatea să audieze un album cu poezii compuse şi recitate de Aron Cotruş, precum şi un material video de la prima omagierea a poetului după 1989.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa numeroasă a elitei culturale sibiene, cadre didactice, istorici, cercetători şi iubitori de literatură, amintind aici pe preşedintele ASTRA, prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Secţiunii Literare ASTRA, prof. univ. dr. Victor Grecu, directorul Bibliotecii ASTRA, Silviu Borş, directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, Constantin Chiriac, lect. univ. dr. Radu Vancu, pr. prof. univ. dr. Dumitru Abrudan şi decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna“, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel.

În debutul evenimentului, au fost audiate şapte poezii compuse de Aron Cotruş, recitate de autor şi imprimate pe un disc vinil la 1958. Următorul moment a fost dedicat vizionării filmului „Simpozionul - Aron Cotruş sărbătorit în libertate“, realizat la sărbătoarea de la Haşag, judeţul Sibiu, din 13-14 octombrie 1990, când marele poet a fost omagiat pentru prima dată în anii de libertate. Momentul a fost unic pentru mediul cultural din judeţul Sibiu, participând reprezentanţii instituţiilor de cultură, preoţi şi invitaţi de seamă. La acea dată, s-a sfinţit casa memorială din Haşag a poetului Aron Cotruş, iar actorul Constantin Chiriac a oferit tuturor un minunat moment de poezie, cu selecţii din opera poetului omagiat.

„Poet al pământurilor eroice“

Manifestarea de la Biblioteca „ASTRA“ a continuat cu alocuţiunile oaspeţilor şi cu lansarea cărţii „Aron Cotruş - Marele desţărat. Corespondenţă - Întregiri documentare“. Cei doi autori ai volumului, scriitorul şi criticul literar, prof. univ. dr. Ion Buzaşi, şi vicepreşedintele ASTRA, ec. Dumitru Borţan, dorind ca prin această lucrare să se evidenţieze opera şi memoria poetului Aron Cotruş, la mai bine de 50 de ani de la trecerea sa la Domnul.

„Aron Cotruş a fost un poet al pământurilor eroice, iar poeţii din această categorie sunt fie uitaţi, fie devin mituri, deoarece din versurile lor nu răzbat stările sufleteşti personale, ci însăşi esenţa seculară a neamului. Sunt versuri atât de uriaşe, încât necesită un sprijin, nu unul al conştiinţelor, ci unul care, ca în muzică, să fie aidoma imnurilor falnice care-i poartă pe oameni în marş. Când în poezie intervine individul, acesta este un Ion oarecare, adunând în el nelinişti colective. În poezia lui Cotruş nu se găseşte acea luptă dintre eu şi lume care stă la baza întregului lirism. Dimpotrivă, strofele sale proiectează cosmicul, lanţuri de munţi şi rase omeneşti modelate de destine milenare“, scrie Dumitru Borţan în Jurnalul Bibliotecii ASTRA.

Un calendar al neamului

Între invitaţii de seamă ai evenimentului s-a numărat şi pr. prof. univ. dr. Dumitru Abrudan, primul preşedinte al Asociaţiei ASTRA după reînfiinţare acesteia în 1990. Părintele Abrudan a felicitat organizatorii şi autorii lucrării pentru un astfel de eveniment cultural, prin care sunt evocate personalităţi marcante din literatura şi cultura neamului românesc.

„Numele personalităţilor evocate acum, alături de poetul Aron Cotruş, ar trebui înscrise într-un altfel de calendar, nu neapărat într-unul al sfinţilor. Este vorba de un calendar de martiri şi de binefăcători ai neamului. Viaţa noastră este mereu orientată după calendar şi dacă în el vor rămâne doar cifrele, atunci nu ne vom folosi prea mult de acesta. Neamul românesc s-a născut pe aceste meleaguri şi a avut nevoie de mântuitori aici, printre noi, alături de Mântuitorul sufletelor noastre, Cel din Ceruri „, a subliniat părintele Dumitru Abrudan.

Operă în 20 de volume

Poetul Aron Cotruş s-a născut pe 2 ianuarie 1891 la Haşag, judeţul Sibiu şi a trecut la Domnul pe 1 noiembrie 1961 la Long Beach, California. A absolvit şcoala gimnazială la Blaj, liceul la Braşov şi Facultatea de Litere din Viena. A fost redactor la revista „Românul“ şi la „Gazeta Transilvaniei“, iar după cel de-al doilea război mondial s-a refugiat în Spania, apoi în Statele Unite ale Americii, unde a luptat împotriva comunismului.

În Spania a devenit preşedintele Comunităţii româneşti din această ţară şi director al revistei „Carpaţii“. A publicat şi două poezii în limba spaniolă, în vremea cât a fost ataşate de presă la Madrid. În 1951 îi este publicată poezia „Poemas de Monserrat“, iar în 1952, îi apare poezia „Cantos a Raman Lull“.

Opera sa, cu o puternică latură patriotică, a fost asemănată adesea cu cea a lui Octavian Goga. În poeziile sale prezintă dramele din secolul al XX-lea, la care a luat parte încă de tânăr, ca militar, prizonier de război, anticomunist şi exilat. Opera sa însumează 20 de volume, iar poezia „Horia“ este studiată în şcolile româneşti în clasa a VII-a.