Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Premieră mondială - artă la 800 de grade Celsius

Premieră mondială - artă la 800 de grade Celsius

Un articol de: Eliza Dumitrescu - 15 Noi, 2010

Designerul de sticlă şi artistul decorator Mihai Ţopescu este foarte mândru de apartenenţa sa la spaţiul care l-a dăruit lumii pe Constantin Brâncuşi.

M-am născut pe acelaşi tărâm şi sub acelaşi semn stelar ca marele Constantin Brâncuşi, doar că la 80 de ani diferenţă. Trăiesc şi creez în spaţiul sacru iniţiat de el în oraşul meu natal, Târgu Jiu. Spiritul său m-a călăuzit ca o lumină în viaţă, însă nu mi-a influenţat arta. Nu pot decât să fiu fericit că Brâncuşi nu a descoperit sticla ca formă de expresie", spune artistul.

"Sticla, pentru mine, este un material nobil"

În România, arta sticlei s-a dezvoltat mai ales în ultimele decenii. Printre artiştii reprezentativi ai acestei forme de exprimare estetică se află Ion Nemţoi, Dan Băncilă, Cătălin Hrimiuc, Alexandru Ghilduş, Ion Tămâian, Valeriu Neag.

Mihai Ţopescu, artistul care expune în perioada aceasta la Muzeul Naţional Cotroceni, este unul dintre cei mai interesanţi "meşteri ai sticlei". După absolvirea Institutului de Arte Plastice "Ion Andreescu" din Cluj, în 1881, Ţopescu a continuat să se specializeze în cadrul Academiei de sticlă Baden din Viena, în anul 1985, iar din anul 2000 face parte din Centrul "Studio-Vetro Murano" din Veneţia.

Criticii au descris arta sa ca fiind "o pendulare constantă între creştinism şi spiritul laic. Originalitatea lucrărilor sale rezidă în combinarea extraordinară a substanţei simbolice cu cea seculară, ambele fiind formulate într-o dimensiune culturală bine ancorată în realitate."

"Sticla, pentru mine, este un material nobil, un material nou, spectaculos. Operele mele sunt expresia unor desene şi a unor schiţe făcute în timp. Nu-mi fac proiecte, ci doar dezvolt cicluri. Acesta, ultimul, "Anatomia sticlei", a fost deosebit de greu, de complex, au rezultat 60 de piese. Mai departe nu ştiu ce va veni. Folosesc combinaţia lemn-sticlă, pentru că primul este un material cald, iar cel de-al doilea e un material rece şi doresc să le echilibrez. Mai folosesc şi cuprul, care mi se pare tot un material cald", a declarat Ţopescu.

"Nu am discipoli"

Despre tehnica ce a stat la baza pieselor din "Anatomia sticlei", artistul ne-a dezvăluit că reprezintă o premieră mondială: "Lucrările au fost modelate şi gravate la temperaturi între 500 şi 800 de grade, lucru care nu s-a făcut până acum niciunde în lume."

Muncă de titan, meşteşugul sticlei nu atrage astăzi prea mulţi artişti dornici de iniţiere. "Nu am discipoli. Eu sunt foarte exigent, iar sticla este un material foarte greu. Sticla nu se lucrează azi şi apoi închizi cuptorul. Trebuie să lucrezi continuu şi azi nu mai găseşti artişti care să lucreze de dimineaţa până seara, în fiecare zi", a mai spus artistul decorator.

Vernisată în 11 noiembrie, la Muzeul Naţional Cotroceni, mai precis în Spaţiile Medievale ale muzeului, expoziţia "Mihai Ţopescu - sticlă" va putea fi admirată pe simeze până la 11 ianuarie 2011.