Prima librărie digitală de la noi

Cartea virtuală intră oficial în România prin proiectul "Corect Books", a cărui lansare a avut loc la începutul acestei luni şi care a ridicat, printre specialişti şi cititori, teme de discuţie cu privire la soarta literaturii.

În spaţiul vestic, după dezbaterile de idei privind moartea literaturii, teorie ce a agitat spiritele literaţilor începând cu anii â70, a apărut, mai recent, întrebarea dacă literatura, sinonimă cu cartea, va face faţă sau nu provocărilor tehnice ale prezentului, trecerii de la Galaxia Gutenberg, a cuvântului tipărit, la posibilităţile oferite de suportul electronic.

Eugen Simion, despre "lectura gânditoare"

Cu ocazia lansării "Corect Books" am aflat ce cred despre acest subiect câteva personalităţi ale literaturii contemporane. Criticul Eugen Simion, membru al Academiei Române, a declarat: "Pentru mine e un subiect dificil. Generaţia mea s-a format în ideea că literatura este un text cu trimiteri la toate celelalte texte aflate în toate celelalte cărţi, iar o carte poate ascunde o bibliotecă. Acum, iată o nouă provocare: cartea nu mai este o operă de hârtie, ci o operă virtuală, electronică".

Cel care a semnat pagini de critică memorabile despre Mihai Eminescu, Mircea Eliade şi despre autorii moderni a spus că scrie şi acum cu pixul şi că, deşi îşi păstrează un anumit scepticism faţă de proiectul librăriei digitale, s-a hotărât să le ofere iniţiatorilor proiectului "textele personale publicate până acum şi ediţiile "Pleiade", cele care acoperă literatura română clasică şi din care am reuşit să publicăm din 2000 şi până acum 116 volume". De asemenea, Eugen Simion nu crede că un roman fluviu precum "În căutarea timpului pierdut" de Marcel Proust ar putea fi citit integral pe internet sau electronic şi că sunt cărţi ce "au nevoie de o lectură gânditoare şi doar o carte de hârtie oferă această posibilitate".

Nicolae Breban: "O librărie electronică este utilă în România"

Mai bine conectat la epocă, scriitorul Nicolae Breban a mărturisit că scrie pe laptop şi apoi scoate textele la imprimantă. Autorul "Animalelor bolnave" apreciază că toate aceste temeri legate de suportul electronic sunt inutile pentru că "de fiecare dată când apare o nouă tehnologie, apar şi noi utopişti. Cred că vor continua şi literatura pe hârtie, şi cea pe suport virtual". O librărie electronică este utilă în România, în opinia domniei sale, "având în vedere că la noi difuzarea cărţii e precară, ba chiar penibilă. Înainte de Revoluţie se făceau cozi când se vindeau cărţile mele; acum mi se vând cărţile cu 50-70 de RON, un preţ foarte mare şi care le face să nu ajungă la publicul meu, ci doar la cei care au bani, le cumpără, le pun în bibliotecă şi gata".

Aura Christi: "Librăria electronică, o şansă pentru scriitorul român"

Scriitoarea Aura Christi consideră că "proiectul librăriei electronice este unul necesar. Aceasta vrea să readucă în prim-plan scriitorul român, tratat cu indiferenţă de autorităţi. Am senzaţia că totul este construit deliberat pentru a periclita cultura românească şi suferim cu toţii: scriitori, editori, traducători".

Potrivit iniţiatorilor proiectului, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu şi scriitorul Eugen Uricaru consideră că printre principalii beneficiari ai unui astfel de tip de carte s-ar afla de la studenţii care vor putea găsi în "rafturile" virtuale cursuri până la românii din străinătate şi tinerii care nu au un spaţiu suficient pentru o bibliotecă în adevăratul sens al cuvântului.