Principalele evenimente din urmă cu 100 de ani - octombrie 1920

7 octombrie - Ziarul „Adevărul” publica pe prima pagină articolul „Petrolul salvator”, în care informa că, din nou, industria petrolieră era chemată să susțină dezvoltarea și avântul țării, inclusiv apărarea sa prin contribuția la efortul național de înzestrare a armatei, petrolul fiind motorul economiei României Mari: „Avem astăzi, pentru soluțio­narea tuturor dificultăților curente, economice și financiare, politice și chiar militare: petrolul”.

11 octombrie - Consiliul General al Partidului Socialist din România a înaintat Guvernului Averescu un memoriu, intitulat „Ultimatumul muncitorimii către guvern”, în care prezenta o serie de revendicări economice și politice. Reprezentanții muncitorilor arătau că, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute, vor declanșa greva generală, începând cu 20 octombrie.

16 octombrie - Sub titlul „Arta de a Guverna”, Constantin Bacal­bașa făcea o radiografie a situației începuturilor României Mari: „Opera de refacere este începută, însă re­zultatele nu se văd, iar unde se văd, sunt copilărești. Refacerea nu există, fiindcă cei însărcinați cu execuția sunt cu totul mai prejos de sarcina ce li s-a dat. Arta de a guverna are un articol întâiu, care spune cum că cea dintâi datorie a unui guvern este să menție ordinea.”

20-28 octombrie - Are loc greva generală a muncitorilor din România, la care au participat 400.000 de salariați din toate ramurile economiei naționale. Ministrul de interne, Constantin Argetoianu, declara în „Adevărul” din 22 octombrie: „Recunosc legitimitatea nemulțumi­rilor, dar nu pe cea a grevelor”. El a ordonat în ziua de 21 octombrie arestarea liderilor grevei, iar locul acestora a fost luat de un Comitet Executiv al Partidului Socialist și de o comisie generală a sindicatelor, care a negociat cu guvernul. Greva s-a încheiat în 28 octombrie.

28 octombrie - La Paris se încheie tratatul dintre Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, de o parte, și România, prin care marile puteri recunoșteau unirea Basarabiei cu România. Documentul a fost ratificat de toate statele semnatare, mai puțin Japonia. Editorialistul Emil Fagure scria în „Adevărul”: „În Basarabia, mesajul fericit trebue să-l ducem cu asigurarea că demo­crația românească adaugă la semnătura marilor aliați din Apus, angajamentul ei de a lupta din răsputeri ca și naționa­litățile din Basarabia definitiv româ­nească să aibă cuvânt de a se simți din toate punctele de vedere fericiți la sânul patriei române.”

31 octombrie - A fost adoptată legea privind  înființarea Școlilor Române de studii superioare la Paris și Roma. Acestea aveau secții de studii de istorie și filologie; secția pentru continuarea studiilor universitare de specialitate, dar numai pentru acele discipline care nu se predau în țară. Exista și o secție pentru „cultivarea artelor”. Prin decret regal, Nicolae Iorga era numit director al Școlii Române din Paris, iar Vasile Pârvan, al Școlii Române din Roma. În urma acestei legi, o serie de tineri intelectuali valoroși au beneficiat de burse de formare în cadrul Școlilor Române.

File de agendă

1 octombrie - Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian (1924); Se încheie procesul de la Nürnberg, iar liderii fasciști au fost pedepsiți pentru crimele de război (1946); Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (proclamată de ONU în 1991); Ziua Mondială a Habitatului; Ziua Internațională a Cafelei.

2 octombrie - Este atestată cea mai veche pisanie românească (1409), cea de la biserica din Streisângeorgiu din Hunedoara; 145 de ani de la moartea lui Petrache Poenaru (1799-1875), inventatorul stiloului; Ziua Internațională a Non-Violenței (proclamată de ONU în 2007).

3 octombrie - 30 de ani de când Germania de Est aderă la Germania de Vest (1990), iar ziua de 3 octombrie devine sărbătoare națională a Germaniei reunificate.

4 octombrie - 190 de ani de la crearea Belgiei, după separarea de Olanda; Se naște academicianul Gheorghe Țițeica (1873-1939); Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a aprobat aderarea României ca țară membră cu drepturi depline la acest organism (1993).

5 octombrie - 190 de ani de la moartea cărturarului Dinicu Golescu (1777-1830); Ziua Mondială a Profesorilor (declarată de UNESCO în 1994).

7 octombrie - Se inaugurează Castelul Peleș (1883); 110 ani de la nașterea prozatorului și traducătorului Eusebiu Camilar (1910-1965); Ziua Mondială a Muncii Decente (sărbătorită din anul 2006).

8 octombrie - Armata Română își face intrarea victorioasă în București (1878), pe Podul Mogoșoaia, care de atunci devine Calea Victoriei; Herta Muller primește Premiul Nobel pentru Literatură (2009).

9 octombrie - Ziua Mondială a Poștei; Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (instituită din anul 2004).

10 octombrie - Apare revista „România Literară” (1968); Ziua Mondială a Sănătății Mintale.

11 octombrie - 145 de ani de la nașterea poetului Șt. O. Iosif (1875-1913); Principele Fer­dinand a devenit rege al României (1914).

13 octombrie - 160 de ani de la realizarea primei fotografii aeriene din lume, făcută din­tr-un balon aflat la 366 m deasupra orașului Boston. 

16 octombrie - 135 de ani de la nașterea academicianului Gheorghe Ionescu-Sisești (1855-1955); 85 de ani de la moartea actorului Constantin I. Notarra (1859-1935); Ziua Mondială a Alimentației.

17 octombrie - Este acreditat primul ambasador străin în România, contele Lazlo Hoyos-Sprinzenstein, reprezentantul Austro- Ungariei (1878); Se naște Aida Vrioni (1885- 1954), prima femeie ziarist profesionist în România; Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei (instituită de ONU în 1992).

18 octombrie - 150 de ani de la nașterea filosofului Petre P. Negulescu (1870-1951); A fost inaugurată prima linie de cale ferată, Buzău-Mărășești, construită de inginerii români (1881); Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane.

19 octombrie - 85 de ani de la moartea scriitorului Gib Mihăescu (1894-1935).

20 octombrie - 125 de ani de la nașterea lingvistului Alexandru Rosetti (1895-1990); 90 de ani de la nașterea scriitorului și cineastului Ioan Grigorescu (1930-2011).

21 octombrie - 230 de ani de la nașterea scriitorului Alphonse de Lamartine (1790-1869); 40 de ani de la moartea ziaristului Pamfil Șeicaru (1894-1980). 

24 octombrie - Se naște Mitropolitul Războiului și al Întregirii Neamului, Pimen Georgescu (1853-1934); Ziua Națiunilor Unite. 

25 octombrie - 195 de ani de la nașterea compozitorului Johann Strauss-fiul (1825- 1899); Se naște regele Mihai I al României (1921-2017).

26 octombrie - 170 de ani de la nașterea istoricului și folcloristului Grigore I. Tocilescu (1850-1909); 160 de ani de la inaugurarea Universității din Iași (1860); Austria celebrează Ziua Independenței (1955).

27 octombrie - Ziua Mondială a Patrimoniului Audiovizual; Se inaugurează, în 1938, la Târgu Jiu, „Coloana fără sfârșit”, sculptată de Constantin Brâncuși.

29 octombrie - 145 de ani de la nașterea reginei Maria a României (1875-1938); 140 de ani de la nașterea pictorului Jean Al. Steriadi (1880-1956); Ziua Internațională a Internetului (2004).

30 octombrie - A început construcția Bisericii Stavropoleos din București, unul dintre cele mai importante monumente ale arhitecturii religioase din epoca fanariotă (1724); Sătenii primesc dreptul de a se muta în orașe, prin decretul domnului Alexandru Ghica; 65 de ani de la moartea sociologului Dimitrie Gusti (1880-1955), creatorul mișcării monografice românești și fondatorul Muzeului Satului Românesc.

31 octombrie - 155 de ani de la înființarea celei mai vechi instituții de cultură din Româ­nia - Societatea Culturală Ateneul Român (1865); Ziua Internațională a Mării Negre (instituită din 1996).

(Dorin Stănescu)