Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Ruxandra Cesereanu: „Scriu când mă mănâncă degetele“

Ruxandra Cesereanu: „Scriu când mă mănâncă degetele“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Alexandra Dumitru - 09 Mai 2011

Duminică, 8 mai, la Sala "Atelier" a Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), Ruxandra Cesereanu a susţinut conferinţa "Ficţiunea de interior a poeziei". Mediatizată mai degrabă pentru scrierile de proză ori eseistice, cea care semnează adesea cu numele de Mesmeea Cuttita s-a deschis publicului în ipostaza poetei, într-un demers de explicare a artei poetice, de etalare a propriei formule alchimice.

Ruxandra Cesereanu încearcă să coaguleze idei şi nuanţe care îşi găsesc originile în scrierile poeţilor totemici ai poeziei moderne, aici invocând o triadă romantică: Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud şi Allen Ginsberg.

Poet al stărilor

Coautorul unui roman postnaumian, Florin Balotescu, a adus în dezbaterea de la TNB două sintagme-cheie ale lui Gellu Naum în definirea poetului: cea de "poet al stărilor", precum şi cea de "poet al cuvintelor". Ruxandra Cesereanu se declară adepta celei dintâi categorii, preocupată de un conţinut care să exprime starea poetică, iar rigorile privind forma poemelor devin inutile pentru ea: "Ador poeţii cuvintelor precum Arghezi, dar nu practic acest tip de poezie, prin cuvinte raţionale. Sunt ceea ce sunt, nu sunt mai mult decât sunt".

La întrebarea adresată de Ion Caramitru, despre când scrie Ruxandra Cesereanu poezie, aceasta a replicat că poezia nu se scrie la comandă. Dacă în cazul prozei este necesară o disciplină, un program, o arhitectură narativă, pentru poezie, primordială este starea de alienare constructivă: "Scriu când mă mănâncă degetele, simt că înnebunesc şi mă retrag fără a fi ostentativă".

"În poezie nu există cale de mijloc"

Precum în cazul actorilor, poeta a identificat acea transă a creaţiei care nu necesită tehnici de control. În cazul acesta, nu este vorba de un spectator care la sfârşit aplaudă şi se retrage, cititorul trebuie să meargă până la capăt sau să refuze din start, reacţie firească pe care Cesereanu a precizat că o acceptă. "În poezie nu există cale de mijloc, fie sunt oameni ce agreează creaţia, fie o refuză în mod categoric".

De asemenea, Ruxandra Cesereanu a mai anunţat apariţia unei piese de teatru, scrisă pe bază poetică, în a cărei componenţă intră poeme-partituri, monologuri pentru opt personaje feminine. Totodată, poeta a acceptat invitaţia ca piesa să fie pusă în scenă.

După recitarea unor poezii şi enunţarea "Decalogului de poet relativ anormal", conferinţa s-a încheiat cu îndemnul actriţei Ilinca Tomoroveanu, adresat lui Caramitru, referitor la seria de conferinţe găzduite de Teatrul Naţional: "Ioana Pârvulescu, Ruxandra Cesereanu, cel puţin două doamne strălucitoare în ultima perioadă, să continuăm, domnule Caramitru!"

Câteva îndemnuri din "Decalogul de poet relativ anormal":

1. La trezire, dă-ţi ghes să îţi aduci aminte orice din ce-ai visat: o imagine, un cuvânt, o mătase, un urlet. Imaginea, cuvântul, restul cu pricina să îţi fie parola de intrare într-o altă lume pentru ziua care vine. Dacă nu îţi aminteşti nimic, inventează un vis scurt, concentrat, şi foloseşte-l ca şi cum l-ai fi visat şi-ar fi al tău (de fapt este al tău).

2. Citeşte ceva din ereziile lui Rimbaud sau o frază vehementă de Artaud sau măcar un paragraf din "Urlet" de Allen Ginsberg.

3. Gustă o dulceaţă de agrişe, nuci verzi, maracuja, kiwi (ceva de acest gen) sau mănâncă ciocolată cu chilli (pledez pentru ultima).

4. Iubeşte pe cine ai de iubit şi nu urî pe cine ai de urât. Închipuie-ţi că ai pornit în cruciadă de unul singur, că nu ai cal, nici sabie, nici armură, doar un ochean şi un evantai.

5. Citeşte "Cântarea Cântărilor", ca să te umpli de miresme.