La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Sărbătorile de iarnă în colecţiile Bibliotecii Metropolitane București
Primăria Municipiului Bucureşti, prin Biblioteca Metropolitană (BMB), prezintă publicului o expoziție fotodocumentară din colecţiile speciale despre sărbătorile de iarnă din Bucureştiul de odinioară. Expoziţia „Sărbători de iarnă în colecţiile Bibliotecii Metropolitane București” poate fi admirată la sediul central „Mihail Sadoveanu” din strada Tache Ionescu nr. 4. Cele 10 postere expuse prezintă imagini cu obiceiurile şi tradiţiile vechi, prin intermediul izvoarelor documentare. Astfel, cei care au copilărit cu revistele „Dimineața copiilor” și „Universul copiilor” au șansa de a revedea pagini din edițiile de Crăciun ale acestor publicaţii. Sunt imagini de la colindat, de la mersul cu sorcova sau cu steaua, dar și cu Moș Crăciun înconjurat de copii, lângă brad.
Un obicei păstrat de cei mici din cele mai vechi timpuri este Plugușorul, însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.
În dimineața zilei de Anul Nou, după Plugușor, copiii merg la semănat. Colindătorii, purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an. Un alt obicei de Anul Nou este umblatul cu sorcova. Aceasta reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar „surov” care înseamnă verde fraged, aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore.
Biblioteca Metropolitană București îşi propune promovarea moştenirii culturale din Bucureşti în rândul publicului bucureştean prin expoziția fotodocumentară „Sărbătorile de iarnă în colecţiile Bibliotecii Metropolitane București”, care va rămâne deschisă pentru vizitare până în luna februarie.
(Alexandra Drugan)