La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Târgul „Bătrânii de iarnă”
Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) a găzduit zilele acestea meșteri pricepuți din toate zonele țării la târgul „Bătrânii de iarnă”, unde au participat cu măști de colindat, clopoței, ii, împletituri din pănuși, icoane și decorațiuni pentru bradul de Crăciun. Nu au lipsit săniuțele și schiurile decorative de pus în brad, globuri, obiecte decorative din ceramică și personaje din lumea satului. Ca la orice târg, au fost prezente și țesăturile, ceramica, obiectele din lemn, sticlă, piele, lână împâslită.
Târgul „Bătrânii de iarnă” a oferit publicului, timp de 3 zile, o adevărată galerie de artă țărănească, cu obiecte care mai de care mai frumoase: haine de sărbătoare, ștergare din bumbac, urcioare, căni, farfurii, linguri de lemn, decorațiuni de Crăciun, ii. Dragostea pentru valorile autentice ale poporului nu are vârstă.
Putem observa cu bucurie cum generația tânără preia ștafeta fie de la părinți, fie de la bunici și încearcă din răsputeri să păstreze vii obiceiurile populare, obiectele lucrate manual, precum și portul popular. Un exemplu în acest sens este familia Stanciu, pe care am întâlnit-o la târg. Daniel Stanciu îndrăgește iile încă din copilărie, când mama și bunica sa lucrau cu migală la lumina lumânării, și duce tradiția familiei mai departe împreună cu soția sa. Iile cu care a venit la piața țărănească sunt specifice Văii Prahovei, mai exact zona Breaza. „Iile tradiționale din Breaza sunt cu modele florale, în culori vii, pe care le purtau fetele în zi de sărbătoare, iar iile cu fir de mătase erau purtate la ceremonii. Un model aparte este modelul reginei Maria, steaua reginei, inspirat de floarea de colț. Doamnele din Breaza i-au cusut o ie reginei Maria pentru că a promovat-o la nivel internațional și de atunci modelul poartă numele reginei. Tot ce sunt azi datorez familiei și tradițiilor pe care le-am păstrat cu sfințeniei și de aceea pot spune că pentru mine ia nu înseamnă doar copilăria, ci întreaga mea viață”, a afirmat Daniel Stanciu.
Un alt meșter participant la târgul de Sfântul Nicolae este Viorel Marian, cioplitor în lemn de 25 de ani. El consideră că prin meșteșugul pe care îl practică își arată dragostea pentru strămoșii care au luptat din răsputeri pentru a nu se pierde tradițiile. Dacă nu ați reușit să vizitați acest târg, MNȚR vă dă întâlnire cu meșterii populari și la sfârșitul acestei săptămâni, de vineri până duminică, în intervalul 10:00-18:00, la o piață țărănească cu tradiții și obiceiuri care trec testul timpului.
(Alexandra Drugan)