Târgul creatorilor populari din România

Peste 200 de meşteri din toate zonele ţării vor fi prezenţi, între 12 şi 14 august, la cea de-a 28-a ediţie a Târgului creatorilor populari din România de la Sibiu. Artiştii populari vor recrea atmosfera târgurilor de odinioară în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, care a devenit deja un punct de atracţie pentru publicul sibian şi turiştii români şi străini.

În acest an, meşterilor români li se vor alătura invitaţi din Bulgaria (meşteri propuşi de către muzeul partener din Gabrovo) şi Republica Moldova. Târgul impresionează prin pitorescul costumelor populare, varietatea şi calitatea produselor. "Un alt secret al reţetei de succes îl reprezintă selecţia riguroasă a calităţii meşterilor invitaţi şi a produselor acestora, urmărindu-se respectarea tradiţiei, revitalizarea şi revigorarea meşteşugurilor, înlăturarea non-valorii şi a kitsch-ului, punerea în circuit a adevăratelor valori ale artei populare şi, implicit, perpetuarea patrimoniului tradiţional românesc", au declarat iniţiatorii proiectului.

Alături de purtătorii culturii populare

Târgul creatorilor populari din România va fi însoţit de Festivalul naţional al tradiţiilor. Având ca model Festivalul folcloric "Smithsonian" (organizat anual încă din 1966, în Washington D.C., de către Institutul Smithsonian), la care România a participat ca invitat de onoare la ediţia din 1999, Complexul naţional muzeal ASTRA a iniţiat, în anul 2001, organizarea acestui eveniment de mare anvergură.

Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculară şi interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între meşteri şi publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar şi interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiţionale etc. împreună cu reprezentanţii comunităţilor care îşi prezintă propriile tradiţii). Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole şi activităţi vivante, cu ateliere de creaţie, susţinute de către creatorii şi purtătorii autentici ai culturii populare tradiţionale contemporane.

Prezentarea tradiţiilor la scenă deschisă

Fiecare ediţie reuneşte câte un judeţ din Transilvania (inclusiv Banatul, Crişana şi Maramureşul), Muntenia (inclusiv Oltenia şi Dobrogea) şi Moldova (inclusiv Bucovina şi Basarabia), alături de reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor. În acest an, oaspeţi ne vor fi reprezentanţii judeţelor Harghita, Ilfov şi Sălaj, cât şi cei din Republica Moldova. Nominalizarea judeţelor este determinată de recunoaşterea prestigiului zonei etnofolclorice, precum şi de bogăţia şi valoarea patrimoniului cultural tradiţional şi forţa de păstrare, în viaţa comunităţilor locale, a tradiţiilor şi obiceiurilor specifice.

Secţiunile tematice din programul festivalului din acest an sunt: arte religioase (tradiţii cultice legate de practicile religioase), literatură populară (basme, eresuri, poezie şi teatru popular), arte muzicale (interpreţi vocali şi instrumentali), arte coregrafice (dans popular), arte plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice tradiţionale), arte mecanice (creaţie tehnică populară) şi arte culinare (meniuri după reţete tradiţionale). Prin această valoroasă iniţiativă, o ţară întreagă îşi recuperează şi îşi prezintă, la scenă deschisă, tradiţiile şi o lume întreagă este invitată să le cunoască.

Un bun prilej de socializare

Momente excelente de socializare, târgurile propun şi în zilele noastre, ca şi în trecut, schimburi de experienţă între specialiştii meşteşugurilor tradiţionale, etalarea celor mai reprezentative produse ale fiecăruia. Întreaga tipologie a meşteşugurilor tradiţionale va fi reprezentată în târg: ţesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn şi os, pictură de icoane, cojocărit, confecţionat măşti, podoabe, păpuşi, instrumente muzicale şi pălării, împletituri de fibre vegetale. Atmosfera specifică târgului este completată de nelipsitele standuri de turtă dulce - "puiul târgului" de odinioară.