La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Târgul de Fete din Apuseni se apropie
Flăcăii din Apuseni, şi nu numai, să-şi umble grabnic chimirul cu bani, căci se apropie Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Desigur, este o glumă, târgul fiind un eveniment tradiţional, în care fetele nu pot fi cumpărate efectiv, cel mult admirate. De sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie) sau în duminica cea mai apropiată calendaristic de această sărbătoare, pe Muntele Găina are loc un tradiţional „târg de fete”, ocazie cu care aici se întâlnesc și negustori, crescători de animale, meşteşugari şi rapsozi populari. Vârful Găina este cel mai înalt pisc al Masivului Găina, care se află în partea centrală a Carpaţilor Occidentali, ridicându-se deasupra nivelului mării cu 1.486 de metri. Tradiţia care dă numele de „târg de fete” are o bază reală. În trecut, cu ocazia târgurilor, se întâlneau oameni din zone diverse pentru a face negoţ, muntenii oferind produse specifice oieritului, cei mai de la şes, grâne şi altele din roadele câmpului, iar cu aceste prilejuri oamenii se cunoşteau, iar „aranjamentele” matrimoniale veneau de la sine. Deşi târgul are un pronunţat caracter folcloric, totuşi, substratul acesta al alegerii partenerei nu lipseşte cu desăvârşire. Fetele de măritat vin însoţite de mame, surori, prietene, iar în corturi special ridicate este pusă cu grijă zestrea. Comuna de la poalele acestui munte, Găina, se numeşte Vidra de Sus, iar vidrenii au ca legendă, care explică numele locului, o poveste cu minerii care extrăgeau aur în această zonă, aur care era „depus” pe vârful muntelui de o găină, evident, de aur, care ieşea din adâncurile pământului. În tot cazul, fie că ne aflăm sau nu în căutarea perechii potrivite, Târgul de Fete de pe Muntele Găina este un eveniment popular, în cadrul căruia pot fi văzute valori autentice din zona tradiţiilor noastre.