Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Teatrul Naţional intră într-un program de reabilitare

Teatrul Naţional intră într-un program de reabilitare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: George Grigoriu - 19 Ianuarie 2011

În 2012 se va împlini un secol de la moartea marelui dramaturg Ion Luca Caragiale, iar oficialii Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), al cărui nume îl poartă prima scenă a ţării, vor să marcheze cum se cuvine acest eveniment. Pe lângă pregătirea unor noi piese ce vor intra în repertoriul teatrului, clădirea va căpăta şi o nouă înfăţişare sau, mai bine spus, va reveni la cea iniţială.

Anunţate încă de acum doi ani, lucrările de reabilitare şi reamenajare vor începe chiar de la sfârşitul lunii ianuarie. Noua "faţă" a TNB este gândită să semene cu celebrul Teatru Naţional din Londra - "Barbican Hall"-, unde îşi desfăşoară reprezentaţiile "Royal Shakespeare Company" - una dintre primele trei companii de teatru din Marea Britanie. Arhitectul proiectului românesc nu este nimeni altul decât Romeo Belea, unul dintre primii proiectanţi ai Teatrului Naţional, alături de Horia Maicu şi Nicolae Cucu. "La TNB vor începe nişte lucrări mamut, de reconfigurare a teatrului, de consolidare antiseismică, şi vor dura trei ani. Va fi o lucrare extrem de consistentă şi de frumoasă în perspectivă. TNB, care are trei săli acum, va avea şase, dintre care una pe acoperiş, pentru stagiunea de vară", a declarat recent Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti.

Se revine la modelul care l-a deranjat pe Ceauşescu

Dacă funcţiunile teatrului se doresc a fi adaptate vremurilor moderne, înfăţişarea acestuia este gândită sa arunce o privire spre anii '60-'70. Practic, se revine la modelul pe care Nicolae Ceauşescu a făcut tot posibilul să-l elimine, acum mai bine de aproape patru decenii.

La acea vreme, Ceauşescu era deranjat de forma clădirii, în special pentru "pălăria" de beton armat care sugera pălăria lui Caragiale. Aşa au apărut etajele 3 şi 4, unde se află acum Galeriile "Artexpo" şi Centrul Naţional al Dansului (CNDB), prin modificarea faţadelor. De asemenea, tot atunci a fost mărită Sala Mare şi a apărut Sala Amfiteatru. "Exteriorul, în linii mari, va arăta ca înainte, dar înăuntru se va modifica complet. În general, silueta va fi cea dinainte de modificarea impusă de Ceauşescu", a dezvăluit arhitectul Romeo Belea.

Opţiunea pentru revenirea la varianta iniţială pare firească, chiar dacă la acea vreme au existat voci care au spus că modelul este inspirat dintr-o creaţie modernistă a cunoscutului arhitect francez Le Corbusier, din 1955, Notre Dame du Haut. "N-a fost nici o influenţă dinspre Le Corbusier. Totul a pornit de la mănăstirile din nordul Moldovei, la care o copertină foarte mare protejează nişte pereţi pictaţi, asta ne-a influenţat", a explicat Romeo Belea.

Într-o primă fază, va fi demolată faţada şi va fi refăcută cea iniţială, apoi se va trece la clădirile de birouri şi sălile mici, iar în etapa a treia se va lucra la Sala Mare. Sala Mare va avea mai puţine locuri, dar o acustică şi o vizibilitate mai bune.

Conform proiectului, Sala Mare va dispune de un număr de 850 de locuri, faţă de 1.100 cât are în prezent, o acustică şi o vizibilitate superioară. Pe acoperiş va apărea un amfiteatru în aer liber, cu circa 300 de locuri, iar în interior vor fi amenajate spaţii pentru cafenele, expoziţii, librării.

"Vrem să poată veni oricine, oricând. Galeria să fie deschisă zilnic de la 10:00 la 23:00, spre exemplu, astfel ca spectatorii care au bilete la o piesă să nu mai stea pe la uşi, ci să aibă ocazia să se plimbe şi prin expoziţii", a mai spus arhitectul Romeo Belea.

Acesta a explicat că Sala Studio se va reîntoarce în folosinţa TNB odată cu refacerea Sălii Omnia ca sediu al Operetei, iar mecanismele care transformă sala într-una multifuncţională vor fi reactivate. Va dispărea Sala Amfiteatru, dar vor apărea două săli de câte 350 de locuri în clădirea centrală şi una de aproximativ 250 de locuri în subsolurile scenei de la Sala Mare. Nici spaţiul din faţa clădirii nu va scăpa neatins. Actuala parcare va fi transformată în spaţiu pietonal.

Lucrările nu vor afecta spectacolele

Directorul teatrului a ţinut să precizeze că întreaga acţiune de renovare nu va afecta în nici un fel stagiunea artistică.

"În ultima etapă, când se va instala şantierul în Sala Mare, vom trage cortina de fier şi vom ţine spectacolele în spatele scenei. Condiţia e ca noi să funcţionăm în continuare. E foarte bine gândit totul", a subliniat Ion Caramitru.