Un nou muzeu etnografic în Valea Zânelor, Covasna

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe va deschide un muzeu etnografic în Valea Zânelor din staţiunea Covasna. Muzeul se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ un hectar, în vecinătatea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară din Valea Zânelor, într-un loc în care în mod tradiţional se desfăşoară o străveche sărbătoare românească, „Nedeia mocănească“.

Directorul Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Valerii Kavruk, a spus că demersurile oficiale pentru înfiinţarea acestui punct muzeal au început încă din anul 2000, iar până în prezent a fost rezolvată problema terenului şi s-au adunat o parte dintre obiectele de patrimoniu ale viitorului muzeu, conform Agerpres. Muzeul se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ un hectar, în vecinătatea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară din Valea Zânelor, într-un loc în care în mod tradiţional se desfăşoară o străveche sărbătoare românească, „Nedeia mocănească“.

„Eu consider că înfiinţarea acestui muzeu este un obiectiv prioritar (...) Văd acest muzeu ca pe un muzeu viu, în care oamenii nu numai că vor admira vestigiile materiale - case, covoare, războaie de ţesut, mori etc., ci aici totul va fi funcţional. Moara va face făină, casa va fi locuită, obiectele expuse vor face parte din interior, deci nu vor sta în vitrine, iar omul va intra aici ca în casa bunicilor (...) Vom aduna nu doar obiecte tradiţionale, ci tot ce am cercetat noi, reprezentând patrimoniul imaterial, intangibil, şi anume obiceiuri, dansuri, cântece, şi care va fi valorificat în diverse manifestări ce se vor desfăşura aici“, a declarat Valerii Kavruk, citat de Agerpres.

Un muzeu viu

Acest muzeu va aduce beneficii şi comunităţii locale, dar şi numeroşilor turişti care vin la odihnă şi tratament în această staţiune cu statut de interes naţional.

„Acest muzeu etnografic va însemna venituri şi pentru instituţia noastră, dar va aduce şi comunităţii locale beneficii pentru că în jurul lui se vor putea dezvolta şi alte servicii cum ar fi comerţ cu suveniruri, gustări tradiţionale, bulz pe jar sau mămăligă, la ceaun, precum şi diferite forme de divertisment (...) Patrimoniul trebuie administrat şi conservat, turiştii vor trebui ghidaţi, deci va trebui să angajăm oameni. Vom crea locuri de muncă, în jur de 15, iar pe aceştia nu-i vom aduce din Sfântu Gheorghe sau din Bucureşti, ci vor fi localnici (...) Prin urmare va fi un muzeu viu care se va adresa atât localnicilor, cât şi turiştilor care sunt de zece ori mai mulţi. Anual, în staţiunea Covasna vin 60.000 de turişti, iar dacă atragem 10.000, 20.000 sau poate chiar şi 30.000 în acest muzeu, vom fi mulţumiţi. Eu sunt convins că turismul local se va dezvolta foarte puternic în jurul acestui muzeu etnografic“, a mai spus directorul Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe.

Acesta a precizat că o parte din patrimoniul viitorului muzeu se află în depozite, printre cele mai importante obiecte numărându-se o moară. El a menţionat că angajaţii muzeului au inventariat cele mai valoroase obiecte din zonă şi vor solicita Ministerului Culturii fonduri în vederea achiziţionării acestora.

„La Voineşti, cartierul oraşului Covasna, a existat o casă de o frumuseţe şi autenticitate extraordinare, o casă ţărănească în care s-a născut primul episcop al Armatei Române, Justinian Teculescu. Noi am vrut să o transformăm în casă memorială (...) dar nu am avut bani să o cumpărăm, iar proprietarul a demolat-o. Am asistat la demolarea casei, am luat bârnă cu bârnă, am numerotat, am fotografiat şi am putea reface şi astăzi casa, dar nu mai avem din ce, lemnul a fost pus pe foc. Sperăm că nu se va întâmpla la fel şi cu celelalte case vechi care mai există, eu sper să conving Ministerul Culturii să ne ajute să salvăm de la dispariţie acest patrimoniu“, a mai spus Valerii Kavruk, citat de Agerpres.