Un paradis pentru Dinu Pillat

Săptămâna trecută s-a deschis în București, la galeria AnnArt, o expoziție extrem de interesantă, intitulată „Grădini pentru Dinu Pillat”, a pictorului Ștefan Câlția, ce se dorește o restituire și o readucere în actualitate a scriitorului care a suferit pe nedrept în închisorile comuniste.

Povestea lucrărilor din această expoziție este una emo­țio­nantă și merită să fie cunoscută, așa cum lucrările merită din plin să fie admirate pe simeze. 

În 1959, scriitorul Dinu Pillat (1921-1975), alături de Constantin Noica și de alți intelectuali, a fost arestat și judecat în celebrul lot „Noica-Pillat”. A suferit în închisorile comuniste până în 1964, sub acuzația de a fi scris un roman „reacționar” (confiscat în manuscris), motivul condamnării fiind în realitate originea „nesănătoasă”. La ieșirea din închisoare, el și-a exprimat dorința de a se îndepărta de lumea scrisului, care îi adusese atâtea suferințe, spunând că și-ar dori să fie un simplu paznic de grădină publică. Visul nu i s-a împlinit, însă lucrul acesta apare consemnant în prefața unei cărți de poezii de R.M. Rilke, tradusă de Dinu Pillat, apărută sub îngrijirea Ilenei Mălăncioiu. Dorința scrisă în acea prefață a găsit un ecou puternic în sufletul pictorului Ștefan Câlția, care s-a hotărât să-i creeze în felul său, artistic, grădinile visate. Cei doi s-au întâlnit astfel în spirit, spre mirarea și uimirea multor oameni, dar cel mai mult a fiicei scriitorului, Monica Pillat.
„Nu știu cum să mulțumesc lui Dumnezeu și pictorului, care au făcut posibilă această întâlnire miraculoasă între sufletul de dincolo al tatălui meu și această pictură extraordinar de spiritualizată, care ne arată comunicarea lumii reale cu lumea spirituală. Ștefan Câlția a realizat această minune și avem dodava că sufletele comunică indiferent de spațiu, de timp, de moarte...”, a spus Monica Pillat la vernisaj.
La rândul său, Ștefan Câlția a mărturisit că a știut din copilărie despre suferințele celor din închisorile comuniste, pentru că în familie se vorbea despre aceste lucruri. „Au fost mulți: țărani, muncitori, intelectuali... Câte desene și grădini ar trebui să fac pentru ei! De mâine, nu voi mai mătura doar cei trei metri din fața porții mele, ci mult în stânga și în dreapta. Eu cred în lumea de apoi, acești oameni, cu sufletele lor, sunt aici, vreau să le dau această țară curată, nu aștept să vină altcineva s-o facă”, a spus artistul.
Scriitoarea Ileana Mălăncioiu, care l-a cunoscut pe Dinu Pillat, a evocat personalitatea sa prin cuvinte emoționante: „Am considerat mereu că au fost și oameni care, după ieșirea din închisorile comuniste, nu au mai rezistat, oameni extraordinari de la care am avut ce învăța, iar printre ei s-a aflat și Dinu Pillat. (...) Arestarea și confiscarea romanului lui Dinu Pillat i-au schimbat destinul. Dacă n-ar fi fost închis, șansele lui erau să fie un mare scriitor modern. Nu știu dacă ar fi fost mai mult decât e: un sfânt pentru noi. Poate așa a trebuit să fie, iar eu sunt fericită că un mare artist ca domnul Câlția a făcut aceste lucrări minunate”.
La vernisaj a fost prezent și a vorbit și Horia-Roman Patapievici: „Am văzut dosarele de securitate conexe ale cazului Dinu Pillat. Ca mulți dintre intelectualii interbelici, a fost și el urmărit. Merită citite cândva aceste dosare și restituită de un istoric atitudinea morală a acestui om. Dinu Pillat este unul dintre drepții culturii române. Exemplul lui este acela că trebuie să faci binele chiar dacă te va costa. Actul pe care vă invit să-l contemplați în această expoziție este următorul: Ștefan Câlția, prin cartea de poezii a lui Rilke, află că lui Dinu i-ar fi plăcut să păzească o grădină, poate să trăiască acolo cu familia - în orice caz, tânjea după o grădină. Și a făcut niște grădini pentru Dinu Pillat. Grădina este în mod strigător la cer paradisul. Paradisul care i-a lipsit lui Dinu Pillat în viață. O știu pe Monica Pillat de un deceniu, și am devenit apropiați ca un frate și o soră, și pot să spun că înainte ca pictorului să-i vină ideea de a-i picta grădini lui Dinu Pillat, Dumnezeu i-a mai făcut un paradis în inima Monicăi, fiica lui, care are o inimă ca un paradis pentru tatăl ei”.
Gabriela Massaci, directoarea galeriei AnnArt, s-a referit la lucrările dedicate lui Dinu Pillat ca la un act reparator: „Îl găsesc pe domnul Câlția ca pe un justițiar. Înarmat cu pensule și penițe, înveșmântat în șorțul de pictor, s-a așezat la lucru cu un gest de restituire istorică a unui om aparte al culturii noastre, Dinu Pillat”.
Despre lucrările din expoziție, scriitoarea Anca Manolescu a spus: „Există două dimensiuni în aceste lucrări: a tăcerii, liniștii, tainei, pe de o parte, și dimensiunea imaginii grafice, în sensul că nu numai desenul și picturile amestecă și întrețes scrierea, pe de altă parte. Aceste grădini sunt depozite de sensuri și simboluri ce se cer citite într-o liniște de ordinul credinței. Este vorba de un dialog între delicatețea scriitorului Dinu Pilat și cea a pictorului Ștefan Câlția, care se pot astfel întâlni dincolo de ei”.
Expoziția cuprinde atât de­sene în tuș pe hârtie japoneză, cât și picturi în ulei pe pânză, publicul putând admira lucrările până la 30 decembrie. Curatorul expoziției este Patricia Bădulescu.