La începutul lunii octombrie, scriitorul şi omul de cultură Robert Şerban a lansat la Timişoara un nou volum de poezie. Este vorba despre "Moartea parafină", o carte cu un limbaj discret, simplu, din care autorul a reuşit să obţină un maxim de efect liric.
Poemele sunt meditative, caută într-o zonă profundă a experienţei umane, aduc frecvent în prim-plan vârsta copilăriei în care totul este mit şi revelaţie, în care figurile familiale, bunica, tatăl, strămoşii ştiuţi şi neştiuţi sunt repere existenţiale ("aflu dacă a mai rămas sau nu miez/ dacă strămoşii mei/ sunt în stare de un miracol/ ori vor rămâne ascunşi iepureşte/ în morţile lor mici"). Nu lipsesc mărturiile maturităţii marcate de nostalgie ("s-au dus femeile care pregăteau şerbeturi groase/ apretau îndelung şi apăsat cearşafurile/ de parcă ar fi cucerit lumea/ centimetru/ cu/ centimetru/… care ieşeau din copilărie cu palmele crăpate/ ca să nu alunece/ când se prindeau de viaţă/ care citeau ora în soare fără să clipească"), de presimţirea marelui final ("sunt la jumătatea ei - a vieţii n.r.)/ şi îmi place să cred/ că ce văd departe, departe, departe/ măruntă/ ca o jucărioară de-un leu/ e propria mea moarte"), de balansul existenţial între dimensiunea materială ("pornim în căutarea banilor/ cu frunţile încreţite/ de parcă de la o tâmplă la alta/ câte-un ghem de rafie/ stă să se deşire") şi dimensiunea spirituală a existenţei. Mărturia esenţială a acestui volum este tocmai cea referitoare la credinţă, poemele religioase sunt reprezentative, prin intensitatea trăirii: "Vin dintr-o ţară/ în care crucile/ nu fac/ niciodată/ păienjeni/ la/ subţiori", ne lasă poetul să ştim despre el, ca fapt esenţial şi atotcuprinzător, în poemul Să mă prezint puţin şi încheie semnificativ volumul cu Acatist: "Doamne Dumnezeule/ ce bine că eşti sus/ tot timpul/ ca să mă pot agăţa de Tine/ din când în când".La Muzeul Național de Istorie a României va avea loc, în 26 februarie 2026, vernisajul expoziției „Tronuri domnești și regale”, care reunește șase tronuri aflate în patrimoniul muzeului, piese cu semnificație istorică, simbolică și artistică, asociate unor momente esențiale și unor personalități marcante din istoria României, potrivit unui comunicat al muzeului.
La Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași va putea fi vizitată, până în 9 martie 2026, expoziția de carte „Marin Sorescu: «Cu mâna streașină la inimă»”, manifestare prilejuită de împlinirea, în 29 februarie, a 90 de ani de la nașterea scriitorului. Sunt expuse volume de poezii, piese de teatru, romane, proză scurtă, publicistică, jurnale de călătorie, corespondenţă, precum și integrala operei soresciene, apărută sub auspiciile Academiei Române, între 2002-2007.
De Ziua internațională a poeziei, actrița Daniela Nane și pianistul Alexandru Burcă vor susține spectacolul „Pianul cu poeme” la Teatrul Bulandra - Sala „Liviu Ciulei” din București. „Pianul cu poeme
S-au împlinit zece ani de când Moara de hârtie din Comana a lansat un mărțișor aparte, lucrat din hârtie manuală cu inserții florale și cu urări în versuri, numit Cărțișor. Nămeții au troienit drumurile, dar sâmbătă, 21 februarie, echipa care bucură oamenii cu mărțișorul cultural a sărbătorit evenimentul cu prietenii - adulți și copii din comunitate care beneficiază de existența Cărțișorului.
Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) Matei 6, 14-21 Dacă veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aveți credință în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, va fi lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereți rugându-vă, să credeți că le-ați primit și le veți avea. Iar când stați să vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva, ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte greșelile voastre. Că de nu iertați voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, iar celui care bate i se va deschide.”
Fraților, acum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut. Noaptea e pe sfârșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să
Sfântul Ierarh Tarasie, Patriarhul Constantinopolului (†806) s-a născut din părinţii Gheorghe şi Eucratia în cetatea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, capitala Imperiului Bizantin, Constantinopol. Tatăl
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 543-544 „În toamna anului 1930 rasoforul Vasile (Ilie de la Mănăstirea Sihăstria - Neamț) păștea oile
În Balcani, bunicii reprezintă o instituţie în sine. Mai ales în România şi în Grecia. Desigur, părinţii sunt maxima autoritate în familie, dar ori de câte ori greşeam în faţa lor, iar bunicii sau măcar
Este nevoie de o viziune realistă, nuanțată, capabilă să dea sens unui efort extraordinar pe care viața de familie îl presupune astăzi și să motiveze unele schimbări în viața concretă. Nu este suficient
Anița Nandriș-Cudla a fost o țărancă simplă, a cărei viață a fost spulberată într-o clipă de vifornița sângerie a comunismului. A fost una din zecile de mii de români din Bucovina și Basarabia deportați
Pentru că Duminica Ortodoxiei, prima din Postul Mare, din acest an, 2026, este în imediata apropiere a sărbătorii Sfântului Ioan Casian (28 februarie), am găsit de cuviință să aduc în prim plan un aspect
La 1 martie 1837, în Humulești, la poalele Cetății Neamțului, a văzut lumina zilei Ion Creangă, scriitorul care, prin inegalabila sa operă, ne redeschide mereu lumea curată a copilăriei și frumusețea
