Violonistul Tomescu, pe urmele lui George Enescu

Casa de la Mihăileni, judeţul Botoşani, a lui George Enescu a devenit proiectul de suflet al violonistului Alexandru Tomescu. Restaurarea ei, începută de pianista Raluca Ştirbăţ, „l-a acaparat cu totul“ pe iniţiatorul Turneului Stradivarius, după cum a declarat chiar muzicianul într-un amplu interviu acordat Agerpres.

Intenţia violonistului Alexandru Tomescu este ca, după încheierea operaţiunilor de restaurare a casei din Mihăileni, să se deschidă un centru cultural în care tinerii să-şi poată descoperi şi dezvolta talentul artistic.

De curând s-a încheiat la Palatul Culturii din Târgu Mureş a 45-a ediţie a Festivalului „Zilele Muzicale Târgumureşene“, unde au fost prezenţi Alexandru Tomescu şi partenerul său artistic, Eduard Kunz, cel cu care şi în acest an a realizat Turneul Stradivarius.

În interviul acordat Agerpres, Alexandru Tomescu a răspuns pe larg la întrebări care vizează nu doar latura sa de muzician şi interpret, dar chiar şi cadrul larg al perceperii muzicii de către publicul românesc, trecut şi el, odată cu ţara, pe drumul de la comunism la ziua de astăzi, via meandrele tranziţiei.

Despre ce înseamnă George Enescu pentru Alexandru Tomescu, acesta a spus: „Enescu este pentru mine prototipul artistului renascentist, care a excelat în toate domeniile pe care le-a atins, cu toate că el îşi dorea de fapt să fie doar compozitor. Toate celelalte cariere ale sale - cea de violonist, de pedagog sau de dirijor - le vedea ca pe nişte activităţi care îi aduceau satisfacţii artistice importante, dar îi răpeau din timpul necesar compoziţiei, un om consumat de această pasiune, de această nevoie de a aşterne pe hârtie ceea ce îl măcina. Avea această flacără, toţi marii creatori au în ei această nelinişte care trebuie comunicată. Enescu asta a încercat să facă întreaga sa viaţă, un om de o vitalitate impresionantă, care a ajuns la nişte profunzimi spirituale la care puţini ajung şi care a avut marea generozitate ca să ne lase o muzică ce te copleşeşte. În clipa în care o asculţi, în clipa pe care o trăieşti în ritmul ei, devii alt om.“

Despre cum a evoluat, de-a lungul anilor de libertate, situaţia artistului român, violonistul apreciază: „Lucrurile s-au schimbat foarte mult faţă de perioada de dinainte de 1989, când într-adevăr a trăi în România şi a funcţiona aici, ca artist, era un proiect foarte frustrant, pentru că nu puteai să te mişti. Şi chiar dacă aveam doar 13 ani la momentul Revoluţiei, am simţit şi eu direct, pe pielea mea, primeam invitaţii în străinătate cărora nu puteam să le dau curs fiindcă nu puteai pleca aşa de pe o zi pe alta sau de pe o lună pe alta, erau adevărate aventuri birocratice. Or, în ziua de astăzi ne-am câştigat un drept extrem de important, acela de a putea călători liberi, şi asta pentru un artist înseamnă foarte, foarte mult. A trăi în România şi a funcţiona aici ca artist este, după părerea mea, la fel de bine ca în orice ţară europeană, din punctul de vedere al libertăţii de mişcare.“

„Publicul trebuie să empatizeze cu Enescu“

Despre celălalt proiect de suflet al său, Turneul Stradivarius, Alexandru Tomescu a spus: „Organizarea propriu-zisă a turneului, organizarea fizică, un milion de lucruri care aparent nu au nici o legătură cu muzica, este foarte importantă. La primele turnee, cele de acum 10 ani, mă ocupam de organizare împreună cu colegii mei din «Romanian Piano Trio». Am ajuns însă la momentul în care colaborăm cu profesionişti, cei mai buni profesionişti, pentru a putea funcţiona perfect. Când faci pionierat, trebuie să faci totul, de la lipit afişe la stabilit cele mai mici detalii - lucruri pe care le-am făcut şi a fost o şcoală foarte bună -, dar în momentul de faţă mi se pare că a venit şi în România momentul ca artiştii să aibă un manager care să se ocupe de aspectele organizatorice, pentru ca artistul să se poată concentra pe partea muzicală. Publicul are ocazia să empatizeze şi să simtă în mod direct tot ce simţea şi Enescu. În România, dintr-o supraprotecţie a valorilor naţionale - e de înţeles oarecum această supraprotecţie, nu avem foarte multe, suntem departe de alte culturi occidentale -, aşa că acest puţin pe care îl avem e apărat cu străşnicie şi suit pe nişte piedestaluri de neatins, niciodată nu poţi spune ceva altfel, ceva uman despre Eminescu sau despre Enescu. Cred că de fapt aceasta lucrează în defavoarea acestor mari creatori, a acestor genii ale noastre, pentru că le îndepărtează de public. Publicul trebuie să empatizeze, să îl înţeleagă pe Enescu şi în latura sa umană, aşa că mi se pare foarte important ca pe lângă muzica pe care o cântăm în concert să dispun şi de libertatea de a prezenta lucrările, de a spune ceea ce simt şi ceea ce gândesc legat de piesa respectivă. Asta deschide foarte mult calea pentru a înţelege muzica“.

Turneul Stradivarius continuă

Turneul Stradivarius 2015 nu s-a încheiat. Început pe data de 3 mai la Sinaia, turneul va dura până pe 11 iunie. De astăzi încolo, iubitorii muzicii clasice mai pot merge la spectacolele: 28 mai, la Craiova, în sala Filarmonicii Oltenia, de la ora 19:00, în 29 mai, la Filarmonica din Braşov, de la ora 19:00, în 30 mai la catedrala din Baia Mare, de la ora 19:00, iar apoi urmează Franţa - pe 9 iunie la Paris şi pe 11 iunie la Quimper, Bretagne. (Dan Cârlea)