Dezbateri despre „Oraşul social“ şi mediul înconjurător, la Sibiu

Academia Evanghelică Transilvania (AET) a organizat la Sibiu, în perioada 16-18 aprilie, Conferinţa Socială Internaţională cu titlul „«Oraşul social» - Deviză sau poruncă a momentului? Şansele şi provocările planificărilor urbane social-compatibile în România“.

Pr. dr. Jurgen Henkel, directorul AET, a prezentat o lucrare prin care a marcat o serie de probleme sociale cu care se confruntă România de azi. Termenii în jurul cărora ş-a centrat lucrarea au fost: sărăcia, preţurile iraţionale şi salariile mici. Astfel, sărăcia, înţeleasă ca lipsa posibilităţilor de împlinire socială, devine un fenomen care acaparează şi locuitorii mediului urban, nu doar pe cei din rural. Mulţi oameni de la oraşe, deşi au un loc de muncă, au un venit mult prea mic pentru a putea plăti costul unui nivel de trai mulţumitor sau chiar decent, a arătat pr. dr. Jurgen Henkel.

Astfel, problema devine şi mai acută în cazul familiilor monoparentale şi de pensionari. Mărirea nejustificată a preţurilor, în timp ce salariile stagnează, disponibilizările masive efectuate de unele companii, precum şi migrarea în străinătate a unui mare potenţial de oameni care pot lucra sunt doar o parte a problemelor cheie care conturează tabloul social al României zilelor noastre, a arătat pr. dr. Jurgen Henkel.

În acest context, conceptul de „oraş social“ este un alt mod de a defini acel tip dezirabil de oraş, care îşi concentrează eforturile de acţiune mai cu seamă spre rezolvarea problemelor de natură socială, folosind în principal resursele proprii ale comunităţii. Acesta este un tip de oraş care înţelege că dezvoltarea socială şi economică a locuitorilor săi trebuie să fie într-un permanent echilibru. Progresul urban nu stă doar în construirea galopantă de parcuri industriale, neglijând mediul înconjurător şi trecând în uitare împlinirea nevoilor sociale ale locuitorilor, a mai arătat pr. dr. Jurgen Henkel.

Reinhard Thies, reprezentant al Fundaţiei Diaconice din Berlin, a vorbit despre dezvoltarea socială urbană, subliniind îndeosebi rolul bisericii şi al slujirii diaconeşti pe care aceasta l-ar putea oferi, cu exemple concrete din societatea germană.

De asemenea, au fost prezentate studii de caz privind dezvoltarea socială a comunităţii, una susţinută de Andreas Kramer, de la Societatea Evanghelică Stuttgart, care a trecut în revistă o serie de proiecte de dezvoltare din Stuttgart şi una susţinută de Arthur Sarosi, care a prezentat programul de dezvoltare rurală derulat în satul Mera, din judeţul Cluj.

O problemă dezbătută a fost şi cea dezastrelor ecologice din mediul urban. Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedinte al ONG-ului „Eco-Civica“ din Bucureşti a prezentat studii de caz din capitală şi alte oraşe, cu privire la impactul dăunător asupra mediului pe care îl au unele construcţii imobiliare făcute abuziv, ilegal şi fără nici un fel de analiză geologică.

Leonie Rhode, de la ONG-ul „Sighişoara durabilă“ a vorbit despre diverse posibilităţi de protecţie a mediului.

Peter Szynka, de la Fundaţia Diaconică a Bisericii Evanghelice Lutherane Oldenburg, a prezentat modul de participare cetăţenească activă la viaţa socială, cu exemplificări ale planificărilor urbane din Germania, SUA, Cehia, Slovacia, Polonia şi Croaţia. De asemenea, a oferit celor prezenţi modalităţi concrete prin care o biserică ar putea accesa fonduri regionale europene pentru a demara proiecte de dezvoltare socială în comunităţile unde pot oferi un sprijin direct. (A. Burac)