Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Dumitru Prunariu: „Premiile Nobel nu se obţin stând acasă şi subfinanţând cercetarea“
Astronautul român Dumitru Prunariu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române (ASR), a spus că în perioade de criză economică cercetarea nu trebuie subfinanţată, deoarece aceasta poate aduce avantaje majore, cu unele consecinţe benefice asupra economiei ţării respective.
„În general, în ţările dezvoltate, în momentele de criză, cercetarea este finanţată cel puţin la acelaşi nivel la care a fost finanţată până atunci, dacă nu chiar mai mult, pentru că doar aceasta poate să asigure soluţii viabile, ştiinţific fundamentate, pentru ieşirea din criză şi ieşirea la un nivel superior, cu avantaje ulterioare pentru statul respectiv. În momentul în care subfinanţezi cercetarea, ai şanse să te trezeşti, pe la coada crizei, şi să o continui cât mai mult, când alţii, deja, pot să iasă şi să aibă avantaje net superioare ţie, după perioade grele economice“, a spus astronautul, conform Agerpres. Până acum, „s-au obţinut rezultate foarte interesante, reuşind să revină în România, benevol, cercetători români stabiliţi de mult în Germania, SUA şi care au reuşit să câştige mai mult în România, prin participarea la programe internaţionale, decât câştigau ca cercetători în statele de unde au venit. Legea cercetării, care a fost aprobată în urmă cu doi ani, aduce avantaje pentru cercetători, dar marile avantaje sunt cele aduse cercetării româneşti, pentru că favorizează foarte mult dezvoltarea ei. Participarea României la programe şi aderarea la instituţii şi infrastructuri internaţionale este o condiţie de bază pentru promovarea intereselor noastre în cercetare şi intereselor noastre economice, în final, pe termen lung şi foarte lung“, a explicat Prunariu, conform Agerpres. Prunariu a spus că România nu a putut deveni membru al CERN din cauza lipsei de bani. Prunariu crede că aderarea la CERN deschide posibilităţi deosebite pentru cercetătorii români de a efectua experimente importante, pe plan naţional şi mondial, într-o instituţie de cercetare europeană extrem de importantă. „Sunt trei astfel de acceleratoare nucleare, cum este CERN-ul, dar fiecare într-un domeniu specific de particule. Pentru particule grele este cel de la Dubna - Federaţia Rusă - un centru internaţional la care România participă de foarte mulţi ani şi îşi continuă participarea, cel de la CERN - pentru particule uşoare, şi unul care se construieşte în Germania, la Darmstadt“, a spus cosmonautul. El a remarcat faptul că, în momentul în care nu intri în acest club restrâns de elite în domeniul cercetării, rămâi pe dinafară, pe termen lung, şi multe dintre rezultatele cercetărilor ştiinţifice nu ţi le atribui în calitate de realizator, ci, eventual, le cumperi pe bani grei, de la alţii, care au avut posibilitatea să efectueze cercetările în domeniu şi, normal, să ducă la aplicaţii practice ulterioare aplicaţii cu spectru foarte larg. Dumitru Prunariu a mai spus că, deşi unul dintre cercetătorii români de la CERN ar putea descoperi „particula lui Dumnezeu“, Nobelul nu ar putea veni în România, deoarece ţara noastră nu este membru cu drepturi depline al acestui organism ştiinţific. „Premiile Nobel nu se obţin stând acasă şi subfinanţând cercetarea. Premiile Nobel, în condiţiile actuale, nu se mai fac din idei, care vin peste noapte, şi care se transpun în formule matematice, fizice, ci se fac prin cercetare asiduuă, prin infrastructurile cele mai moderne existente în lume. Este adevărat că, dacă ar participa permanent la astfel de programe internaţionale, cu mintea cercetătorilor noştri, am putea uşor să ne apropiem de performanţe maxime, de ce nu, şi de un Premiu Nobel“, a spus astronautul român, conform Agerpres.