Analfabetismul numeric afectează tot mai mulţi elevi

Peste o treime din elevii români sunt afectați de analfabetismul numeric, cei mai mulţi dintre ei povenind din mediul rural, potrivit Raportului Național privind Alfabetizarea Numerică prezentat de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio. Analfabetismul numeric se traduce printr-un nivel foarte scăzut al capacității de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în anumite contexte de viață cotidiană. Ministrul educaţiei şi cercetării, Daniel David, a reacţionat la aceste date şi a subliniat că „nu se mai poate continua” cu actualul sistem educaţional şi cu modul actual de predare: „Te şi întrebi ce face şcoala?”.

Populația școlară din ciclurile de învățământ primar, gimnazial și liceal a fost supusă unei analize privind analfabetismul numeric, iar rezultatele sunt îngrijorătoare, dar deloc neaşteptate, mai ales că vin să confirme rezultatele dezastruoase obţinute de elevi la matematică, la examenele naţionale. Raportul arată că peste o treime (36%) din elevi sunt afectaţi de ceea ce se numeşte „analfabetism numeric”, iar 16% chiar au dificultăți marcante. Li­te­rația numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale și sociale.

Analfabetismul numeric crește constant, de la o medie de 25% la clasele primare la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale.

Totodată, rezultatele mai eviden­țiază că elevii din mediul rural şi cei care provin din familii cu venituri mici sunt cei care au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric.

Prezent la conferința la care s-au arătat rezultatele, ministrul educaţiei, Daniel David, s-a declarat revoltat, apreciind că este „ceva de neacceptat pentru o şcoală”. „Te şi întrebi: Ce face şcoala? (…) Când tu scoţi aproape jumătate din absolvenţii de liceu, îi scoţi în zona de analfabetism funcţional, nu mai este o problemă aşa, corectăm ceva, ­cândva. Este o problemă de secu­ritate naţională”.

În acelaşi context, David a spus că sunt necesare o altă arhitectură şi un alt model pentru sistemul educaţional, întrucât cu cel actual „nu se mai poate continua”. Iar acest lucru ar putea implica şi reconfigurarea admiterii la liceu, respectiv modificarea Evaluării Naţionale de la finalul clasei a VIII-a.

De asemenea, ministrul a subliniat că este necesară o schimbare completă a modului în care se învaţă în mediul rural, mai ales că una dintre marile probleme este aceea „că nu sunt resurse pentru a duce profesori de calitate în acele zone”.

„Cred că în zona rurală ne trebuie o schimbare completă. Ce avem acum nu mai poate continua. (…) Acum ai şcoli cu 7-8 copii, cu 10, cu 4. Ai profesori care ţin simultan lecţiile la niveluri diferite. N-ai cum să asiguri calitate, nu se poate. Ce se pilotează în acest moment la nivelul ministerului n-a fost ideea mea, dar îmi place, o întăresc şi dau bani în direcţia respectivă, este ideea unor campusuri în mediul rural. Adică, pe o arie, şi hotărâm, nu ştiu, 50-70-100 km, îi aduci pe toţi copiii într-un campus în care nu mai sunt 10, ci 50 sau 70 (n.r.: elevi) şi în care poţi să duci profesori de calitate pe care să-i plăteşti bine, în care poţi asigura masă sănătoasă, dacă e nevoie şi cazare”, a explicat David. (O. N.)