Bucuria de a dărui

De nenumărate ori, rostesc cu bucurie și curaj, în fața elevilor, cât de mult ne-a iubit Dumnezeu pe noi, românii, că a rânduit să îl avem ocrotitor pe Sfântul Andrei, cel întâi chemat de către Mântuitorul Iisus Hristos la demnitatea de Apostol. Autenticitatea creștinismului românesc constă în faptul că este unul apostolic, iar poporul nostru s-a născut deodată român și creștin.

Creștinii ortodocși din toată lumea aduc laudă și cinstire sfinţilor, între care ­Sfântul Apostol Andrei, Sfântul Nicolae. Elevii Școlii Gimnaziale Nr. 92 din București s-au pregătit ani la rând, cum au știut ei mai bine, pentru a-l cinsti pe ocrotitorul și propo­văduitorul cuvântului lui Hristos în țara noastră, Sfântul Andrei.

În cadrul unui proiect educaţional intitulat „Sărbătorile - bucurie, lumină, tradiții”, elevii au adus în prim-plan viața și activitatea acestui sfânt, ca Apostol al Mântuitorului, virtuțile sale, dar și propovăduirea Evangheliei și a dreptei credințe în Dobrogea. În același timp, ei au evidențiat faptul că Sfântul Andrei, prin predica sa pe teritoriul țării noastre, și-a pus amprenta de veșnic părinte sufletesc și ocrotitor al poporului român. Faptele și misiunea sa reprezintă un ­exemplu demn de urmat prin credință, curaj și bărbăție, adevărate virtuți pe care trebuie să le cultive orice creștin. În cadrul acestui proiect, elevii au avut ocazia să evidenţieze necesitatea cunoașterii sărbătorilor mari din calendarul ortodox, dar și legătura dintre dragostea de Dumnezeu și dragostea de țară, astfel că au oferit publicului un mic program artistic, în care au recitat poezii și au intonat cântece religioase și patriotice.

Credinţă şi tradiţii

Dintre obiectivele proiectului amintesc cinstirea sfinților în viața noastră și dobândirea de cunoștințe despre viața Sfântului Andrei ca ucenic, apostol și martir, context în care s-a dorit cultivarea sentimentelor patriotice și necesitatea de a perpetua tradițiile și obiceiurile românești. Noutatea proiectului a constat în inițierea și promovarea unui parteneriat între comunitate, Şcoală și Biserică.

După cuvântul de început, rostit de părintele protoiereu Nectarie Florin Busuioc, de la Protoieria Sectorului 3 Capitală, activitățile din cadrul proiectului au constat în audierea baladei Sfântului Apostol Andrei, în timp ce se derulau, în format Power Point, imagini de la Mănăstirea Peștera Sfântului Andrei, din localitatea Ion Corvin, județul Constanța. Două echipe formate din elevi ai claselor a VII-a au prezentat viața și martiriul Sfântului Apostol Andrei, după care, alte trei echipe au vorbit auditoriului despre tradițiile și obiceiurile populare din noaptea Sfântului Andrei. Cea mai cunoscută tradiție, pe care o întâlnim în aproape fiecare zonă geografică a țării, este punerea grâului la încolțit, iar elevii chiar au făcut o demonstrație în fața spectatorilor în acest sens. Un alt obicei este așezarea crenguțelor de vișin, prun, măr sau cireș la fereastră, în vase cu apă, pentru a înflori până la Crăciun. Ambele obiceiuri, atât punerea grâului la încolțit, care va răsări în preajma sărbătorilor, cât și „plantarea” crengu­țelor de pomi fructiferi, care vor înflori sau nu, arată, în tradiția populară românească, cum va fi anul următor.

Între activități s-a înscris şi festivalul-concurs „Plăcinta românească”, prin care elevii claselor V-VII, organizați în echipe de lucru alcătuite din patru elevi, au pregătit cu o zi înainte plăcinte de post. Acestea au fost expuse în sala de festivități, într-un spațiu frumos amenajat, cu fețe de masă și prosoape tradiționale, decorate cu crenguțe de brad, grâu încolțit și panglici tricolore. Fiecare echipă a purtat câte un nume: echipa nr. 1 - „Plăcintarii iscusiți”, echipa nr. 2 - „Plăcintarii veseli”, echipa nr. 3 - „Plăcintarii credincioși”, echipa nr. 4 - „Plăcinta uriașă”, echipa nr. 5 - „Plăcintarii împăratului”, echipa nr. 6 - „Plăcintarii morocănoși”, echipa nr. 7 - „Plăcintarii curioși” și echipa nr. 8 - „Plăcin­tăresele harnice”. Echipele au pus etichete, descriind denumirea plăcintei, zona geografică și ingredientele folosite.

Ca la orice concurs adevărat de gastronomie a fost prezent și un juriu alcătuit din profesori, diriginții elevilor din clasele participante și părintele paroh de la Biserica „Sfinții Români”-Trapezului, pe raza căreia se află școala noastră. Președintele juriului a fost un Master Chef care a prezidat cu bucurie și încântare. După degustarea de către juriu, a fost aleasă cea mai gustoasă și mai aspectuoasă plăcintă, care a primit premiul I, celelalte clasându-se pe locurile II şi III. S-au acordat şi mențiuni. Echipele premiate au primit diplome, dulciuri, cărți, icoane, dar și tricouri din partea parohiei amintite. La finalul concursului, toți elevii participanți au fost răsplătiți. Realizarea plăcintelor a avut un scop caritabil, fiind dăruite unui cămin de bătrâni din apropierea școlii. Astfel, elevii au învățat să dăruiască din puținul lor celor nevoiași, să îi ajute pe cei în singurătate și să facă bucurii celor lipsiți.

Filantropie creştină

Ca o experiență inedită pentru elevii partici­panți la concursul de gastronomie, ei au dat interviuri reporterilor de la TRINITAS TV și, astfel, şi-au putut exprima gândurile, sentimentele cu care au participat la concurs, dar și ceea ce au învățat din munca în echipă alături de colegii lor. Surpriza a fost atunci când s-au văzut la televizor. Iată câteva mărturii:

„Am preparat împreună cu echipa mea o plăcintă cu dovleac și una cu mere, iar la gătitul plăcintei ne-a ajutat mama, după rețeta bunicii unei colege din echipă. A fost ușor și distractiv să lucrăm în echipă” (Andrei Ifrim, clasa a V-a).

„Fac parte din echipa «Plăcintarii veseli» și am învățat din această experiență că trebuie să fim uniți și să ne susținem unii pe alții. Mama ne-a ajutat” (Denisa Ciocănel).

„Pentru acest concurs am pregătit împreună cu echipa mea o plăcintă cu măr, gutuie și scorțișoară, după o rețetă a bunicii mele, care ne-a și ajutat” (Mircea Matei).

 „E minunat să lucrăm în echipă și să ne înțelegem. Am participat și anul trecut și nu am avut emoții, iar bucătarul-șef ne-a felicitat” (Andreea Ciobanu, clasa a VI-a).

 „Am preparat împreună o tartă cu măr și mandarină. Timpul de preparare a fost de două ore. A fost foarte plăcut să lucrăm împreună cu colegii în bucătăria noastră” (Daniel Iacomin, clasa a VII-a).

 „Am pregătit plăcinta împreună cu colegele și am așteptat cu nerăbdare momentul degus­tării și al premierii” (Denisa Constantin, clasa a VII-a).

La sfârșitul activității, elevii din echipele responsabile cu donatul plăcintelor s-au deplasat la căminul de bătrâni, împreună cu preoții și profesorii diriginți, unde le-au împărțit bătrânilor. Momentele au fost pline de sensibilitate și emoții puternice, după cum au declarat unii dintre elevi:

„Este prima oară când văd atâția bătrânei adunați la un loc. Nu am fost niciodată într-un azil, dar mă bucur nespus de mult pentru faptul că am putut să le facem o mică bucurie” (Iulia Lungu, clasa a VII-a).

„M-au impresionat bătrânii de aici cu chipuri blânde și senine. Unii aveau lacrimi în ochi. S-au bucurat foarte mult pentru plăcintele primite” (Ivan Ruben, clasa a VII-a).

„Am simțit o mare bucurie în suflet când am înmânat pachetul cu plăcinte unei doamne în vârstă. M-a prins de mână și voia să mi-o sărute. Am rămas înmărmurită” (Erica Uhrec, clasa a VII-a).

Prin organizarea și promovarea acestui eveniment religios, cultural, dar și filantropic, am încercat să transmitem în sufletele copiilor importanța menținerii unei conștiințe naționale vii, prin cultivarea filantropiei creștine, a dragostei de neam, de țară și de Biserică.