Ce cuprind proiectele de lege ale educaţiei

Ministrul educaţiei, Ligia Deca, a prezentat zilele acestea cele două proiecte de lege pentru învăţământul preuniversitar şi universitar. Forma finală a ceea ce autorităţile au numit „reformarea învăţământului românesc” va fi adoptată de senatori şi deputaţi, în urma dezbaterilor care vor avea loc în plenul Parlamentului.

Ministerul Educaţiei a anunţat că „rămâne deschis la orice observație, propunere sau contri­buție”, ce pot fi transmise la adresa legile.educatiei@edu.gov.ro, până în 7 martie 2023, deşi „nu este vorba de o nouă dezbatere publică propriu-zisă”, întrucât această procedură s-a derulat deja în perioada iulie-august 2022.

După data de 7 martie, proiectele de lege elaborate sub denumirea „România Educată” vor urma drumul avizărilor interministeriale, iar dezbaterile finale, inclusiv adoptarea de amendamente, vor avea loc în plenul Parlamentului. Proiectele, însoţite de expunerile de motive, pot fi consultate la adresa de internet: https://edu.ro/proiecte_legi_educatie_Romania_Educata.

Vă prezentăm cele mai importante propuneri înaintate de Ministerul Educaţiei în ceea ce-i priveşte pe elevi.

Evaluarea Naţională, pe care ­aceştia o susţin la finalul clasei a VIII-a, va rămâne în forma actuală, însă liceele vor putea organiza şi concurs de admitere „la profilurile liceelor unde există concurenţă dovedită în ultimii ani” în limita a 60% din locuri. Din cele 40% de locuri rămase, prioritate pe 10% vor avea elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau elevii de etnie romă. Totodată, liceele vor anunţa cu un an înainte dacă vor organiza concurs de admitere şi ce probe va conţine acesta.

„Dacă legea învăţământului universitar va fi adoptată până când începe anul şcolar, prima generaţie care ar urma să dea acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024”, a precizat ministrul Ligia Deca în cadrul unei conferinţe de presă.

Elevii cu capacitate de performanţă şcolară înaltă pot promova doi ani de studiu într-un singur an şcolar, iar cele trei rute liceale - teoretic, vocaţional, tehnologic - vor conferi şanse egale de acces în învăţământul superior. Astfel, examenul de Bacalaureat se va plia pe fiecare profil, de exemplu va apărea „Bacul tehnologic”, urmând să se introducă şi o probă complementară care vizează competenţe de bază: la profilul uman - matematică sau ştiinţe ale naturii; profilul real - la alegere, istorie, logică, filosofie sau psihologie.

„Notarea, este vorba de competenţe de bază, nu avansate, se va face pe sistem admis/respins”, a menţionat Deca.

Probele de competenţe lingvistice şi digitale, precum şi proba de competenţă complementară, se vor putea susţine în timpul anului şcolar. Ministrul educaţiei a mai precizat că susţine corectarea încrucişată a lucrărilor scrise de la examenul de Bacalaureat.

Vor fi modificări şi la cuantumul burselor, de exemplu bursa de merit va creşte de la 200 la 400 de lei pe lună. De asemenea, reprezentanţii elevilor sunt incluşi în guvernanţa sistemului educaţional la toate nivelurile.

Masterat didactic şi salarizare progresivă pentru profesori

În cazul profesorilor din învăţământul preuniversitar, salarizarea va fi progresivă, punctul de plecare fiind salariul mediu brut pe economie. Pentru a deveni cadru didactic, absolvenţii de facultate vor urma un masterat didactic, generalizat, fiecare student urmând a fi retribuit cu o bursă lunară egală cu salariul mediu brut. „Liceele pedagogice şi universităţile vor forma profesorii pentru învăţământul primar”, însă cei care vor avea doar liceu pedagogic nu se vor mai putea titulariza decât după finalizarea studiilor superioare de profil.

Norma profesorilor va fi redusă în cazul celor cu o vechime de peste 15 ani, iar la finalizarea activităţii didactice, aceştia vor încasa o primă de pensionare în cuantum de două salarii de bază. „De asemenea, vom asigura un nivel mai bun de mentorat didactic pentru stagiari şi debutanţi”, a transmis ministrul Ligia Deca.

Proiectele de lege conţin şi proceduri clare de intervenţie în situaţii de violenţă şcolară (inclusiv bullying) la care vor fi implicaţi specialişti din alte instituţii ale statului. În ceea ce-i priveşte pe profesorii cercetaţi pentru violenţă împotriva elevilor, aceştia nu vor mai putea să desfăşoare activităţi didactice cu elevii pe perioada anchetei, dar îşi vor păstra drepturile salariale. În funcţie de gravitatea faptelor, cei găsiţi vinovaţi pot fi chiar daţi afară din învăţământ.

Inspectoratele şcolare vor fi reorganizate ca direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar, iar Agenţia Română de Asigurare a Calităţi în Învăţământul Preuniversitar va avea birouri judeţene care se vor ocupa şi de inspecţia generală şi tematică, pe lângă partea de evaluare.

Rectorii, două mandate a câte cinci ani

La nivel universitar, se evidenţiază mai multe propuneri. Astfel, mandatul rectorilor va fi de cinci ani şi poate fi reînnoit o singură dată, însă „o persoană nu poate fi rector în aceeaşi universitate mai mult de zece ani, indiferent de întreruperile celor două mandate”. În schimb, numărătoarea mandatelor rectorilor începe de la zero, neluându-se în calcul celelalte mandate pe care le-au deţinut anterior acestei legi.

De asemenea, ministrul a anunţat că nu se mai poate renunţa unilateral la titlul de doctor, iar tezele, înainte de susţinerea lor, vor sta 90 de zile pe o platformă la dispoziţia publicului.

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare va rămâne „garantul” calităţii şi integrităţii tezelor de doctorat. (O. N.)