Concursul național „Icoana ortodoxă - lumina credinței”

În fiecare an, cu prilejul hramurilor Catedralei Patriarhale (21 mai și 27 octombrie), Patriarhia Română aduce în prim-plan icoana și muzica bisericească, expresii ale vederii, auzirii și slăvirii Cuvântului lui Dumnezeu, Cel veșnic viu, prin organizarea Concursului național „Icoana ortodoxă - lumina credinței”, respectiv a Festivalului-concurs națio­nal de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”.

Astfel, în ziua de 21 mai 2018, la Palatul Patriarhiei, a avut loc premierea câștigătorilor Concursului național „Icoana ortodoxă - lumina credinței”, ediția a VII-a. În contextul aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1918, această ediție a concursului a evidențiat rolul sfintelor icoane în promovarea unității de credință și de neam, aspect reflectat în proba de concurs: parti­cipanții au realizat icoane reprezentând una sau mai multe scene din viaţa unui sfânt care a trăit pe teritoriul țării noastre sau care are sfinte moaște în România.

Concursul național „Icoana ortodoxă - lumina credinței” și-a propus să contribuie la păstrarea tradițiilor religioase și culturale, prin punerea în valoare a talentelor în pictura bisericească. S-a creat, astfel, un cadru specific de manifestare a artei bise­ricești autentice, fiind promovați pictori iconari cu reale aptitudini plastice.

Declaraţiile  câștigătorilor concursului descoperă vocația iconică a omului în lume: „Dacă la zenitul creaţiei, Dumnezeu Se revelează ca Iconar, omul însuşi moşteneşte această vocaţie iconică, instalându-se în cosmos ca iconograf” (Teodor Baconschi).

„Când pictez, mă simt copleșit de dor”

„Într-o lume asaltată de mesaje predominant vizuale, iconarul trebuie să facă o mărturisire prin chipurile zugrăvite, să găsească o cale de a ajunge la inima privitorului, de a-L aduce acolo pe Hristos. Grea încercare... Pentru aceasta, schimbarea trebuie să plece de la cel care pictează. Acurateţea lucrului și dobândirea meşteşugului sunt ca nişte trepte pe care urci, dar folosul este real dacă totul este întărit şi de un urcuş duhovnicesc. La un concurs de icoane se pot aprecia anumite calităţi tehnice, dar, dacă totul se opreşte aici, scopul icoanei este pierdut. Dacă în faţa icoanei nu se închină nimeni, ce rost are să mai pictezi sfinţi? Pericolul în care se află icoana în ziua de astăzi este acela de a deveni un obiect de muzeu, în loc de a fi privită ca o fereastră către cer.

Am în minte de ceva timp o istorioară a unor părinţi ruşi, cu multe înţelesuri pentru noi, pictorii, în special: un călugăr avea ascultarea de a sculpta şi se pricepea destul de bine şi era foarte apreciat. Într-o zi cade ca mort în atelier şi abia după ceva timp îşi revine, însă profund schimbat. Povesteşte mai apoi că a văzut o groapă în care erau toate lucrările lui şi Maica Domnului i-a zis: Noi aşteptam de la tine ceva ce e mai important: pocăinţă şi rugăciune, iar tu ai făcut numai aceste lucruri... Doamne, îndreptează-ne mâinile să putem face lucruri spre slava Ta!”

Bogdan Verdeș (jud. Prahova), Locul I, Secțiunea A - Frescă

„Privind retrospectiv firul vieții mele, încă din copilărie am manifestat înclinație și dragoste pentru artele plastice. Mai târziu, căutările mele s-au îndreptat cu pași siguri către iconografie. Am întâlnit oameni care mi-au deslușit sensurile adânci ale icoanei, m-au îndrumat și m-au sprijinit necondiționat. Totodată, icoanele pictate de înaintașii noștri reprezintă un reper bine definit și un izvor viu și nesecat de studiu și inspirație. Când lucrez, timpul parcă nu mai curge și trăiesc o bucurie de neexplicat în cuvinte, mă simt copleșit de dorul că pe cel pe care îl caut, pictându-l, îl voi întâlni cândva, îi voi vedea chipul.

Mă onorează să fiu câștigătorul concursului ­«Icoana ortodoxă» de anul acesta și îmi doresc ca acest concurs să se desfășoare an de an, deoarece are rol pedagogic și încurajator pentru cei care, cu sfială, zugrăvesc icoane. Concursul reprezintă și un prilej bun de întâlnire a pictorilor iconari, care, prin munca lor, se străduiesc să înfrumusețeze Biserica lui Hristos.”

George Rășcanu (jud. Vaslui), Locul I, Secțiunea B - Pictură pe lemn

„Mă bucur că am reușit să particip la această ediție a concursului «Icoana ortodoxă - lumina credinței». Recunosc că nu mi-a fost ușor să transpun tema aleasă, în tehnica frescă, pe un panou mobil. Această tehnică cere experiență, pe care o putem dobândi prin multă muncă. Am ales ca subiect scena în care Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este în fața Mântuitorului Hristos, închinându-i ultima ctitorie, Mănăstirea Dobrovăț. De fiecare dată, încerc să mă înscriu în Tradiția Bisericii. Recurg la mărturiile vii pe care le-au lăsat înaintașii noștri, la icoanele și frescele care împodobesc minunatele biserici și mănăstiri, la elemente cu specific moldovenesc. Mă încântă faptul că icoana a fost apreciată și premiată. Iconografia în diferitele tehnici reprezintă o lucrare a Bisericii. Slavă Domnului că am avut prilejul să fiu o fărâmă în această lucrare. Cu această ocazie, îmi exprim recunoștința față de cei care mi-au fost aproape și m-au încurajat să particip la acest concurs.”

Ionel Haraga (jud. Iași), Locul II, Secțiunea A - Frescă

„Încep prin a mulțumi în primul rând organizatorilor pentru acest concept și menționez că este un foarte bun exercițiu de creație şi documentare, prin subiectele pe care le abordează. În același timp, este o bună ocazie de a aduce în fața unui public mai larg imaginea icoanei ortodoxe, de tradiție bizantină, prin vernisajul organizat cu lucrările din concurs. Pe scurt, este o experiență plăcută, care te antrenează în tematica fiecărei ediții.”

Traian Scorța (jud. Galați), Locul III, Secțiunea A - Frescă

„Am mai participat la acest concurs și la o ediție anterioară. Participarea reprezintă o provocare, dar și un prilej de afirmare. Mi-am propus să realizez o icoană închinată sfinților cuvioși nemțeni de la Bisericani. O icoană poate fi pictată cu multă răbdare, inspirație de la Dumnezeu și în liniște. Sunt mulțumit că această lucrare a fost apreciată și chiar premiată. Rezultatul înseamnă mult pentru mine, reflectând efortul dedicat în vederea pictării acestei icoane.”

Andrei Bogdan Haraga (jud. Iași), Locul III, Secțiunea B - Pictură pe lemn