Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Educaţie Copiii vor înapoi la școală

Copiii vor înapoi la școală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Data: 23 Iulie 2020

Închiderea şcolilor, în contextul pandemiei de ­COVID-19, a avut consecinţe negative atât asupra progresului educaţional al copiilor, cât şi asupra sănătăţii emoţionale a acestora şi a siguranţei lor on-line, potrivit unui studiu la care au răspuns 5.000 de copii din toate ciclurile de învățământ preuniversitar.

Aproape jumătate dintre copii nu au acces la o tabletă sau la un computer, singurele dispozitive care permit participarea reală la lecţiile on-line, iar peste 50% spun că unele dintre riscurile majore ale acestei perioade au fost dependenţa de internet şi expunerea la conţinut agresiv şi la fake-news. Datele sunt extrase din studiul „Impactul COVID-19 asupra copiilor din România”, lansat marţi de Organizaţia Salvaţi Copiii România, în urma consultării a 5.000 de copii din ciclul de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, prin intermediul unui sondaj on-line.

Potrivit studiului, 47% dintre cei chestionaţi au folosit doar telefonul mobil pentru educaţia on-line; 42,3% - computer (laptop sau desktop); 5,1% - tabletă; 1,4% nu au participat; iar 4,2% nu au dorit sau nu au ştiut ce să răspundă. Plictiseala este principala stare resimţită negativ de copii (47,5%), urmată de oboseală (32,7%), tristeţe (27,1%) şi furie (23,2%). Copiii de vârste mici, în special din ciclul primar de studii, au resimţit mai puternic impactul negativ al izolării. Adolescenţii spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simţit singuri, trişti sau furioşi.

57,4% dintre copii au declarat că jocul pe telefon, tabletă sau calculator a fost principala activitate recreativă, urmată de timpul petrecut în faţa televizorului (44,9%) şi pe reţelele sociale (40,8%). 7 din 10 copii admit că au petrecut între 3 şi 4 ore on-line pe zi, iar 20,7%, peste 6 ore.

Întrebaţi ce cred că ar trebui să facă autorităţile pentru ca orele şcolare on-line să fie mai atractive şi mai utile, 36,7% dintre copii au propus crearea unui website care să conţină o bază de date cu lecţii şi exerciţii pentru toate clasele, iar 28,9% au considerat necesară pregătirea profesorilor pentru folosirea aplicaţiilor şi predarea lecţiilor on-line. 70,6% dintre respondenţi au mai cerut să se asigure curăţenia în şcoală şi materiale igienice sau de protecţie medicală, iar 40,7% au solicitat programe şcolare adaptate pentru această perioadă.

Studiul mai arată că închiderea şcolilor şi organizarea arbitrară a unor cursuri şcolare on-line, acolo unde a fost posibil şi fără instrumente de evaluare a calităţii procesului de educaţie, au dus la situaţii-limită și la inechități sociale cauzate de îngrădirea accesului la educaţie pentru copiii vulnerabili, fără acces la internet şi/sau la dispozitive care să le permită participarea on-line.

În cazul copiilor care nu au avut acces la şcoala on-line, izolarea, marginalizarea şi discriminarea au repercusiuni atât educaţionale, cât şi psiho-emoţionale pe termen lung, arată studiul. „Copiii vor la şcoală, asta e concluzia cea mai directă a sondajului realizat în rândul lor. Cei mai mulţi dintre ei s-au confruntat deja cu diverse probleme emoţionale, cu sentimente de izolare, panică şi furie, iar în cazul celor care nu au avut acces la educaţia on-line sau au avut acces limitat, prin intermediul unui telefon, aceste stări sunt dublate de un sentiment dramatic de marginalizare. Aceste situaţii trebuie corectate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, potrivit unui comunicat.

Organizaţia face, astfel, apel public către Guvern, Parlament şi autorităţile locale pentru ca, prin eforturi conjugate, să fie identificate cele mai bune soluţii, ca nici un copil să nu mai fie lăsat în afara şcolii. 

(Cristina Zamfirescu)

Citeşte mai multe despre:   coronavirus