Creații ale elevilor

„Vă voi vorbi despre o persoană minunată, o persoană la care atunci când mă gândesc, mă umplu de speranță și iubire, o persoană care insuflă celor din jurul său credință, iubirea profundă și sinceră pentru Dumnezeu. Această persoană este preotul din satul în care m-am născut, am copilărit și am auzit pentru prima dată ­cuvântul credință [...]”

„Sunt Ștefan. Am zece ani și m-am născut în satul Molid. Am fost încreștinat în biserica acestui sat și sunt legat de aceasta prin Taina Botezului și prin părintele meu spiritual, care este preotul bisericii. Oamenii acestui sat au luptat mult pentru a avea o biserică și au trudit pentru a ridica de la temelie acest sfânt locaș. Așa s-a construit biserica noastră cu hramul «Sfânta Parascheva», biserică ce ne ține uniți.”

„La noi la biserică este încurajată păstrarea tradițiilor și a portului popular. La hramul marilor sărbători de peste an, sătenii vin îmbrăcați în haine populare. Mă bucur mult că avem astfel de activități la care particip cu drag.”

„Biserica ne ține uniți”

„Sunt Ștefan. Am zece ani și m-am născut în satul Molid. Am fost încreștinat în biserica acestui sat și sunt legat de aceasta prin Taina Botezului și prin părintele meu spiritual, care este preotul bisericii.

Oamenii acestui sat au luptat mult pentru a avea o biserică și au trudit pentru a ridica de la temelie acest sfânt locaș. Așa s-a construit biserica noastră cu hramul «Sfânta Parascheva», biserică ce ne ține uniți. Părintele este un om deosebit și împreună cu doamna preoteasă derulează multe activități pentru copii și pentru întreaga comunitate. De Crăciun organizăm mereu concertul de colinde, sceneta de teatru dedicată Nașterii Domnului, mergem la casele de copii, la centrele de îngrijire a bătrânilor, pentru a le mai alina suferințele. Și părinții noștri se implică și fac donații pentru o viață puțin mai bună a acestor copii și bătrâni.

În Postul Paștilor participăm împreună la cateheze, în cadrul cărora părintele ne explică Sfânta Scriptură și rânduielile bisericești. Apoi încondeiem ouă, pictăm icoane pe sticlă, pe care mai apoi le vindem pentru a-i ajuta pe oamenii sărmani.

În biserică se organizează și ateliere de lucru pentru adulți, în cadrul cărora sunt învățați cum să-și educe copiii și cum să-și păstreze fericită familia.

La noi la biserică este încurajată păstrarea tradițiilor și a portului popular. La hramul marilor sărbători de peste an, sătenii vin îmbrăcați în haine populare. Mă bucur mult că avem astfel de activități la care particip cu drag. Sunt mândru că sunt din Molid și sunt încântat că părintele ne adună în jurul lui pentru a ne îndruma pașii în viață”. (Ștefan Iosep)

Preotul din sat - un model pentru noi

„Vă voi vorbi despre o persoană minunată, o persoană la care atunci când mă gândesc, mă umplu de speranță și iubire, o persoană care insuflă celor din jurul său credință, iubirea profundă și sinceră pentru Dumnezeu. Această persoană este preotul din satul în care m-am născut, am copilărit și am auzit pentru prima dată cuvântul credință, părintele Cristian.

Părintele este «ocrotitorul» acestui sat. El îi călăuzește pe oameni după poruncile și învățăturile Domnului, fiind un învățător minunat pentru oamenii care vor să urmeze calea lui Dumnezeu. Pentru mine este o persoană specială, persoana la care merg să mă curăț de păcatele vrute și nevrute, încă de la prima spovedanie, o persoană care m-a ajutat să descopăr cele mai importante valori și virtuți și să cred cu tărie în Dumnezeu, căci El este Atotputernicul, Creatorul tuturor.

Îmi aduc și acum aminte cum am intrat pentru prima dată, timidă, în casa Domnului, pentru a-mi mărturisi primele greșeli. M-a recunoscut imediat, știa că el mă botezase, ajutându-mă să devin o creștină adevărată, iar acum tot el era gata să îmi ierte primele păcate, în fața Domnului. Era așezat în fața Altarului, iar lumina slabă a apusului trecea ușor prin ferestre. El mă privea cu blândețe. Fusese învățătorul meu în această lume a credinței, iar acum, ca o călăuză bună, mă punea din nou pe calea cea dreaptă.

Părintele Cristi, cum îl numesc copiii satului, este un om credincios, veșnic mulțumind lui Dumnezeu, căci, așa cum spune el: «Mulțumim pentru viață, sănătate și iubire, mulțumim că suntem binecuvântați cu prezența Ta printre noi!»

O persoană modestă, sinceră, acest părinte și învățător călăuzește copiii pe calea Domnului, cu răbdare, chibzuință, dragoste de oameni și de Dumnezeu. Prin multa sa iubire, el a reușit să îndrepte oameni, să schimbe vieți și să fie mentorul a sute de oameni. Aș putea scrie romane despre acest părinte al nostru, dar închei prin a-i mulțumi lui și, în primul rând, Domnului pentru ceea ce am și sunt astăzi.” (Alina-Maria Țone, clasa a VI-a)

„Toți copiii merg la biserică pentru a se împărtăși și a se obișnui cu credința.”
(Darina Rotundu, 4 ani)

Rugăciune

De când pământul s-a făcut
Pe Dumnezeu noi L-am știut
Fiind conducător în lume
Iisus Hristos pe al Său nume.

Pe toți El ne-a ajutat
Și pe toți ne-a îndrumat
În lume să facem bine
Și să ne rugăm la Sine.

În casa Lui ne-a primit
Și cu toți El a vorbit
El ne veghează mereu
Al nostru Sfânt Dumnezeu.

Doamne, Ție-ți mulțumesc
Azi am tot ce îmi doresc
Liniște și bucurie
Și-asta mulțumită Ție!

(Denisa-Minodora Pîrvu, clasa a VIII-a)
Simbolul de credință al elevului

Cred în Dumnezeu
Și vreau să fiu cuminte mereu
Cred în Maica Sfântă
Lângă Ea îngerii cântă.

O cântare minunată
Din strămoși e învățată
O aud mereu, mereu
Când sunt lângă Dumnezeu.

Dumnezeu adevărat
Toți copiii I-au cântat
Îngerii L-au lăudat
Peste tot El a umblat.

Dumnezeu ne-a binecuvântat
Părintele ne-a botezat
O să cred în Dumnezeu
Și Îl voi iubi mereu.

Îngerii lin din cer coboară
Chiar dacă e zi sau seară.
Seara îngerașii cântă
Și ne aduc lumină multă.

Toți copiii Îl iubesc
Pe Dumnezeu preamăresc
Maica Sfântă iubitoare
Ne dăruiește o scrisoare.

În scrisoare ea vestește 
România o iubește
Iubește pruncii munteni
Ardeleni și moldoveni.

Ne scrie să fim cuminți
Ascultători de părinți
Și de țară iubitori
De porunci ascultători.

(Elena Larisa Balaiter, clasa a V-a)

Rugăciune pentru colegi

Pe-al vieții drum mă întâlnesc
Cu alți tineri ca mine,
N-aș vrea vreodată să-i rănesc,
Căci mă gândesc la Tine.
În fiecare dintre ei
Tu ești și poți să suferi,
Arată-mi calea dragostei, 
Să fiu păzit de îngeri.
Să nu îi judec cu dispreț
De sunt în vreo greșeală,
Să nu mă cred eu mai măreț,
Mândria când mă-nșală.
Și milă dă-mi să pot ierta 
Orice nesăbuință
Din partea lor, din partea mea,
Să creștem în credință.

(Elena Luculescu, clasa a V-a)