Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Educaţie Cum se poate dezvolta învăţământul dual

Cum se poate dezvolta învăţământul dual

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Data: 05 Aug, 2021

În anul 2021-2022, aproape 6.000 de elevi vor fi şcolarizaţi în sistem profesional dual, insuficient însă pentru cererea mare de meseriaşi de pe piaţa muncii. Numărul mic al elevilor care urmează forma de învăţământ dual se datorează lipsei de atractivitate în rândul părinţilor şi elevilor, dar şi altor factori identificaţi în cadrul unei conferinţe organizate la Oradea de VoHub - coaliţia pentru promovarea învăţământului profesional dual în România. 

Învăţământul profesional dual are nevoie, pe lângă o promovare intensă în rândul elevilor şi părinţilor, şi de modificări legislative şi de programe de învăţământ adaptate cererii şi ofertei de pe piaţa forţei de muncă. 

„Trebuie să modificăm cadrul legislativ astfel încât să stimulăm implicarea companiilor mici şi mijlocii în dezvoltarea învăţământului dual, trebuie să investim mai mult în campaniile de conştientizare pentru a dezvolta atractivitatea învăţământului profesional dual în rândul părinţilor şi al elevilor şi, nu în ultimul rând, avem foarte mult de lucru pe zona de curriculă şi foarte mult de lucru are şi Ministerul Educaţiei în a crea mecanisme de a dezvolta cât mai mult această formă de învăţământ”, sunt concluziile emise, potrivit Agerpres, de preşedintele VoHub, Mihaela Nadia Sandu, la finalul lucrărilor conferinţei organizate în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor şi Asociaţia Firmelor Bihorene.

Potrivit acesteia, prima întâlnire de lucru, la Senat, pentru modificarea cadrului legislativ în domeniu, ar urma să se desfăşoare în această lună, iar ulterior se va solicita acordul Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru un mesaj de promovare a învăţământului profesional ca formă de educaţie care permite accesul pe piaţa muncii. „În lege vrem să creăm mecanisme de stimulare a mediului privat pentru a se implica mai activ în învăţământul profesional dual şi în paralel să se aducă modificări şi în Legea educaţiei pentru componenţa consiliului de administraţie al şcolilor profesionale”, a precizat Mihaela Sandu. 

Componenta duală a învăţământului este o necunoscută chiar şi pentru cadrele didactice, după cum a subliniat secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Maria Ştefania Manea, care a vorbit în context despre necesitatea ca profesorii să urmeze programe de formare continuă. Sistemul profesional dual a pornit, potrivit secretarului de stat, în anul 2017-2018, nivel 3 de calificări, cu durata studiilor de trei ani, iar la finalul anului 2020 erau deja 1.847 de absolvenţi, certificaţi pentru 39 de calificări profesionale din 12 domenii şi pregătiţi în colaborare cu 235 de operatori economici din 28 de judeţe. „Sunt date foarte importante, pentru că le comparăm cu cele actuale. Azi mai sunt doar două judeţe care nu au sistem de învăţământ dual. Am ajuns la 865 de operatori economici şi, potrivit planului de şcolarizare pentru anul 2021-2022, ne apropiem de 6.000 de elevi pe care să-i şcolarizăm în sistem dual. Sigur că nevoile agenţilor economici sunt mult mai mari”, a declarat Ştefania Manea.

Pe de altă parte, Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a subliniat că „oferta educaţională este foarte slabă la cererea economică foarte ridicată”, existând „o prăpastie foarte mare între ceea ce cer antreprenorii şi ce scoate învăţământul”, iar deficitul de forţă de muncă va fi, în cinci ani, de o jumătate de milion. Mai mult, aceasta a spus că dacă nu se vor găsi soluţii, piaţa va fi invadată de muncitori calificaţi de pe piaţa externă, care „sunt disciplinaţi şi se mulţumesc cu mai puţin”, iar ai noştri vor merge să lucreze afară. (O. N.)