Dificultăţile din sistemul de predare simultan

Învăţământul simultan reprezintă o soluţie educaţională aplicabilă în comunităţile izolate şi depopulate pentru a-i menţine conectaţi la învăţare pe copii şi a combate abandonul şcolar. Totuşi, „acest sistem oferă doar servicii educaționale minimale”, este de părere o treime dintre cadrele didactice care predau în sistem simultan, se arată într-un studiu realizat de World Vision România. Derularea activităţilor educaţionale în bune condiții este afectată de lipsa materialelor didactice adecvate (58%) și a suportului informațional (53%).

În acest an şcolar, peste 97 de mii de elevi învaţă în sistem simultan, cei mai mulţi (peste 92%) în comunităţi defavorizate, îndepărtate şi/sau ­depopulate din mediul rural, unde nu există spaţii suficiente sau profesori. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, cifrele sunt în scădere, de exemplu în anul şcolar 2021-2022, numărul elevilor din simultan era de 111.755. Termenul „simultan” se referă la predarea materiilor în acelaşi timp elevilor din două clase diferite, de pildă a II-a cu a IV-a, însă pot reuni şi elevi din trei şi chiar patru clase.

World Vision România a dat publicităţii rezultatele unui studiu derulat în anul şcolar 2021-2022, în urma căruia s-au identificat neajunsurile sistemului de predare simultan, care oferă, în opinia a peste 30% dintre cadrele didactice din învățământul simultan, „doar servicii educaționale minimale”. Principalii factori care împiedică profesorii și învățătorii din învățământul simultan să își desfășoare activitatea în bune condiții sunt lipsa materialelor didactice adecvate pentru acest tip de predare (58%) și a suportului informațional (53%), Matematica (70%) și Limba română/citirea (27%) fiind considerate cele mai dificile materii în predarea simultană.

„De când am venit aici ca învățătoare, am cerut la inspectorat și la toate întâlnirile pe care le-am avut la nivel de județ: dați-mi să văd un plan de lecție model pentru învățământul simultan cu copii de la clasa 0 la clasa a IV-a, dați-mi și mie, vă rog, un exemplu de bună practică în care să împac și programa, și predarea în simultan. Nimeni nu mi-a dat nimic. Și eu am vrut să abandonez și să plec, că simt că efectiv nu reușesc să fac treabă: pe unul să-l învăț să țină creionul în mână, pe celălalt mulțimi, pe al treilea ecuații cu două necunoscute. Să vină cineva să mă învețe cum se face treaba asta într-o singură oră cât să plece fiecare din ei cu lecția învățată din clasă (...)”, a declarat o învățătoare din sistemul simultan, citată de studiul World Vision România. Alte dificultăți sunt „distanța mare până la școală (39%) și lipsa mijloacelor de transport care să permită deplasarea cadrului didactic până la școală (41%)”. Documentul mai trage un semnal de alarmă cu privire la sărăcia în care se zbat multe familii din mediul rural, mulţi copii venind la şcoală flămânzi sau bătuţi, fără rechizite, cu îmbrăcăminte şi încălţăminte nepotrivită, epuizaţi în urma treburilor din gospodărie.

Totuşi, două treimi dintre cadrele didactice care predau în învățământul simultan din România consideră ca acest tip de învăţare „dă șansa copiilor de a urma cursurile unei școli, fiind soluția ultimă de facilitare a accesului la educație pentru copii din zone afectate de depopulare severă, în condițiile lipsei facilităților de transport”. Mai mult, învățământul simultan nu oferă doar copiilor șansa de a continua studiile, ci aduce beneficii şi cadrelor didactice, „care își păstrează locurile de muncă în condiții salariale mai avantajoase”.

World Vision România a lansat şi o nouă abordare a proiectului „Pâine și Mâine”, dedicat în noul an școlar exclusiv elevilor care învață în regim simultan. Au intrat în program 19 unități de învățământ din 12 județe: cei 1.030 de elevi de școală primară vor primi o masă caldă, vor participa la două ore de educație remedială şi activităţi de educaţie nonformală, profesorii vor participa la cursuri de formare pentru „îmbună­tățirea actului de predare în regim simultan și completarea informațiilor”, şcolile vor fi dotate cu aparatură digitală, iar părinţii vor fi incluşi într-o „şcoală” cu focus pe educaţie, nutriție și sănătate. (O. N.)