„Dobrogea 2023” sau cum pot deveni vizitele de studiu complementare cursurilor universitare

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, studenții, masteranzii și doctoranzii de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, alături de studenți de alte religii și confesiuni de la universități din Capitală, sub îndrumarea profesorilor dr. Laurențiu Tănase și pr. dr. Valentin Ilie, au participat, în zilele de 17-18 noiembrie 2023, la proiectul universitar de studiu și dialog intercultural, interreligios și interconfesional, „Dobrogea 2023”.

Participanții și-au propus să analizeze, în cadrul acestui demers universitar, diversitatea religioasă și culturală din România, pentru înțelegerea diferitelor mecanisme de comunicare și dialog în societate, corelate cu complexitatea formelor de manifestare a vieții religioase contemporane. Discuțiile dintre participanți au fost completate cu vizite la obiective precum mănăstirile Techirghiol, Dervent și „Peștera Sf. Apostol Andrei” din județul Constan­ța, monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Marea Moschee „Carol I” din Constanța, precum și Colegiul Național „Kemal Atatürk” din Medgidia și Liceul Internațional de Informatică din Constanța - ICHC.

Vizita de studiu s-a încadrat, pe de o parte, pe coordonatele unei incursiuni în istoria poporului român de la începuturile sale, marcate prin „certificatul în piatră” de la Adamclisi și „certificatul de botez” de la Peștera Sfântului Apostol Andrei, iar pe de altă parte, pe prezentarea și aprofundarea specificului dialogului dintre creștinătatea ortodoxă și celelalte confesiuni creștine sau religii din spațiul dobrogean. Studenții au fost așteptați şi primiți cu bucurie de reprezentanții fiecărei instituţii sau comuni­tăți religioase, stareți, profesori și imami, au fruc­tificat noi prietenii, au descoperit istorii de colecție și au valorificat abilități autentice de dialog.

Îndrumările duhovnicești primite din partea egumenului Melchisedec al Mănăstirii „Peștera Sf. Apostol Andrei”, de trăire a vieții în rugăciune și descoperire continuă a celui de lângă noi au fost apreciate de către participanți, astfel că aceste vizite nu vor fi doar simple amintiri, ci s-au transformat deja în virtuți de comunicare în spiritul conviețuirii, într-o lume deseori ostilă acestor demersuri. „În fiecare loc pe care l-am vizitat am descoperit lucruri noi, am aflat informații prețioase care, cu siguranță, mă vor ajuta. (…) Vizita de studiu din Dobrogea a fost o experiență minunată pe care mi-aș dori să o repet, considerând că noi, tinerii studenți, avem o nevoie mistuitoare de cunoaștere și descoperire a lumii în care trăim”, a spus Larisa Neagu, membră a consiliului facultății şi participantă la vizita de studiu din partea anului al II-lea de Teologie-Asistenţă Socială.

„Am observat la colegii mei o curiozitate ce nu poate fi descrisă în cuvinte. Cu toții putem spune, la sfârșitul vizitei de studiu, că am simțit o profundă liniște sufletească la mănăstirile Techirghiol, «Peștera Sf. Apostol Andrei» și la Dervent. Sfaturile primite au fost pline de dragoste pentru generația tânără și oferite din toată inima, fiind inspirate din experiența personală”, a afirmat Andreea Creţu, studentă la Asistenţă Socială.

„La Mănăstirea «Peștera Sfântului Apostol Andrei», pr. Melchisedec, un om plin de bucurie, fost student al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, ne-a oferit numeroase sfaturi. Cel puțin două dintre ele îmi vor rămâne imprimate în inimă, şi anume: «Atunci când nu puteți dărui nimic material, dăruiți un zâmbet» și «Nu-i spuneți lui Dumnezeu cât de mari sunt necazurile voastre, căci știe acest lucru. Spuneți-le necazurilor cât de mare este Dumnezeu»”, a ţinut să precizeze Maria Ionescu, masterand la specializarea Teologia şi Misiunea Socială a Bisericii.

Concluziile vizitei au reliefat faptul că spațiul dobrogean, prin modul în care a reușit, în decursul secolelor, să cultive dialogul între religii, în care majoritatea ortodoxă română și celelalte minorități naționale se respectă, poate fi luat ca exemplu și subsumat sintagmei „modelul de conviețuire dobrogean”. Este un model atât de necesar în societatea contemporană şi poate fi luat ca punct de plecare. Mai multe despre acest proiect universitar și rezultatele obținute am aflat de la iniţiatorul proiectului, prof. dr. Laurențiu Tănase, căruia i-am adresat câteva întrebări.

Domnule profesor Laurențiu Tănase, ați inițiat acest proiect universitar care și-a propus să înțeleagă elementele ce stau la baza dialogului dintre majoritate și mino­ritățile naționale, dintre religii și confesiuni în spațiul dobrogean, între așteptările inițiale și ceea ce ați observat la fața locului, există o concordanță?

Sunt foarte mulţumit de rezultatul acestei vizite de studiu pe teren. Am avut în atenţie să combinăm mai multe domenii de cercetare şi predare, atât din sfera teologiei, cât şi din aria ştiinţelor comunicării, a filantropiei, a relaţiilor interetnice şi interreligioase sau din zona metodologiei specifice sociologiei religiei. Suntem provocaţi cu fiecare generaţie de studenţi să adaptăm metodele noastre de predare clasice, adică de predare prin cursuri şi seminarii, cu cele care fac mai uşoară învăţarea, adică prin intermediul metodei maieutice sau a discuţiilor tematice pe întregul parcurs al unei vizite de studiu pe teren.

Discuțiile cu reprezentanții fiecărei comu­nități pe care le-ați studiat au reliefat mai multe deosebiri sau mai multe asemănări? Care ar fi elementul care determină comuniunea în spațiul dobrogean, spațiu marcat de diversitate etnică și religioasă?

Liantul care stă la baza reuşitei dialogului interreligios în Dobrogea este generat de calitatea oamenilor care împart un spaţiu comun. Dacă ei găsesc o împlinire în relaţiile lor de convieţuire, atunci dispar tensiunile alimentate de diferenţe şi apar beneficiile întrajutorării.

Considerați că modelul de conviețuire dobrogean este îndeajuns cunoscut sau promovat? Poate fi aplicat și în alte spații similare?

E o întrebare provocatoare. Din păcate „modelul dobrogean de conviețuire şi dialog” nu este suficient de mult cunoscut nici măcar în ţara noastră. E necesar să vorbim mai mult despre el şi să-l prezentăm Europei ca pe o soluţie pentru diminuarea tensiunilor interreligioase, vizibile în special în partea ei occidentală. Poate că sutele de ani de conviețuire în Dobrogea ne-au învăţat cum să preţuim mai bine dialogul şi pacea decât să promovăm duşmănia şi ura între comunităţi diferite cultural. Pentru studenţii facultăţii noastre, care au participat la această vizită de studiu, este cu siguranţă un mare beneficiu educaţional, care ne încurajează să propunem şi alte proiecte asemănătoare pentru generațiile viitoare. Le sunt recunoscător profesorilor colegi care au susţinut această inițiativă.

Acest proiect nu ar fi fost posibil fără ajutorul colegilor profesori sau alumni ai Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București (Parohia Militari, Delea Veche, Parohia Zlătari și Grecii de Sus). O primire călduroasă au avut participanții la Mănăstirea „Sfânta Maria” din Techirghiol. Îndumările părintelui egumen Melchisedec de la Mănăstirea „Peștera Sf. Apostol Andrei” le-au mers la suflet, iar părintele stareţ Andreide de la Mănăstirea Dervent ne-a oferit o primire şi ospitalitate cu adevărat călduroase. Ceaiul pe care studenţii l-au primit la Dervent ne-a ajutat să îndurăm mai uşor frigul şi vântul năprasnic. Mulţumiri speciale adresăm domnului Muftiu Veli Revan de la Moscheea „Carol I” din Constanța, care, cu răbdare şi mult tact pedagogic, a oferit studenţilor preţioase cunoştinţe în spiritul cunoaşterii reciproce, dar şi doamnei Florentina Călugăreanu de la Mamaia, care ne-a oferit condiţii excelente de cazare. Informaţii referitoare la dialogul dintre majoritatea românească și minoritatea turco-tătară au fost puse la dispoziție de domnul Accan Mollagani, directorul Colegiului Național „Kemal Atatürk” din Medgidia și Liceului Internațional de Informatică din Constanța - ICHC. Un sprijin logistic important l-a oferit Asociația de Dialog și Valori Universale, prin bunăvoința domnului profesor Mustafa Oz, împreună cu Centrul de Studii „SDR” ori diverși parteneri care au apreciat inițiativa universitară.

(Articol realizat de Adrian Olteanu şi Luminița Dumitru, studenţi la Masterul de Comunicare şi Comuniune Ortodoxă)