„Drag mi-e jocul românesc”

Ziua de 1 iunie a fost sărbătorită la Ateneul Român așa cum ar trebui să fie cinstită de fiecare copil: Corul Symbol-Jean Lupu a fost, și de această dată, în orizontul valorilor pe care le propovă­duiește prin muzică - tradiție, puritate, spirit național. Toate acestea au fost reflectate prin repertoriu și prin modul de interpretare - adus la cotele unui cor profesionist, matur prin jertfa de timp și de voce a copiilor și a dirijoarei care le tutelează activitatea, conf. univ. dr. Luminița Guțanu-Stoian. Concertul s-a desfăşurat sub genericul „Drag mi-e jocul românesc”.

Invitații speciali ai evenimentului au fost membrii ansamblului artistic „Ciocârlia” al Centrului cultural al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), al cărui coordonator artistic este Adrian Belu. Ansamblul se află la a 77-a aniversare, iar soliste au fost Maria Cazacu, Maria Nistor, Parascheva Gheorghe și Iustina Ştefănescu (la pian: Elisandra Andreani, la percuţie: Alexia Surugiu).

Ansamblul artistic „Ciocârlia” este instituția-simbol a folclorului românesc menită să transmită generațiilor cântecele, jocurile, tradițiile și obiceiurilor strămo­șești. În cântecele „Ciocârliei” se re­­gă­­sește trăirea românească strâns legată de dragostea de neam și țară. De peste șapte decenii, „Ciocârlia” este una din prețioasele „lăzi de zestre” românești în care sunt păstrate cu sfințenie credința, versul, cântul, portul și jocul popular, fiind un veritabil ambasador al culturii românești în lume. Soliștii Cristina Gheorghiu, Rodica Anghelescu, Maria Stroia, Nicolae Datcu, Bogdan Ioniță sunt vocile „Ciocârliei”, care dăruiesc bucurie și primesc felicitări la scenă deschisă, alături de orchestră și de corpul de balet al ansamblului.

Foști soliști ai Ansamblului „Ciocârlia” - Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Benone Sinulescu, Mioara Velicu, Steliana Sima, Gheorghe Turda și mulți alții - și-au pus amprenta asupra folclorului românesc, întotdeauna autentic. Colaborarea Corului Symbol-Jean Lupu cu această prestigioasă instituție face ca resursele lor să fie potențate reciproc în fața unui public care împărtășește aceleași idealuri.

Sipete cu „nestemate”

Fiecare eveniment al corului de copii are o anumită tematică și valori diferite pe care le avansează publicului, iar gala dedicată de această dată jocului românesc a fost prezentată de Adriana Ene, în concepția regizorală a Cătălinei Guţanu. Programul celor două secțiuni, consistente, a adus în atenția ascultătorilor (după prefa­țarea muzicală plină de bucurie datorată perioadei Penticostarului în care ne aflăm) un repertoriu care a revitalizat spațiul național în multiple ipostaze, lucrări de inspirație folclorică în primă audiţie absolută, dar și opusuri cunoscute și reinterpretate, în aranjamente originale: „Dorul”, „Cântec de leagăn” și „Maria neichii”, „Mărie” (de Nicolae Lungu), „Ciuleandra” (de Constantin Arvinte), „Lăutăreasca” (de V. Grefiens), „Chindia” (de A. Pașcanu), „Sârba-n căruţă - Sârba pe loc” (de Gheorghe Danga), dar și lucrări moderne („Viziune” de Petru Stoianov - aflat acum la a 85-a aniversare, „Jocul românesc” de Eugen Dan Drăgoi - p.a.a. sau „Sorocul din Banat” - într-o armonizare de Valentin Gruescu).

Cei mai mulți dintre noi credem că muzica este doar ceea ce se aude, fără a conștientiza faptul că aceasta este numai consecința sonoră, audibilă a ceea ce compozitorii au așezat, nevăzut, dar descifrabil, în partituri. Aceste sipete cu nestemate - partiturile muzi­cale - au închis în sine valori de care societatea de astăzi pare să uite în tulburarea zilelor pe care le trăim. În spiritul tuturor manifestărilor anterioare, au fost implicați în concertul Corului Symbol-Jean Lupu membri de azi și dintotdeauna ai corului, în diferite ipostaze scenice: absolvenți și studenți ai Academiei de Studii Economice și ai Universității Na­țio­nale de Muzică din București, elevi în școli generale, licee și colegii de arte. Muzica devine astfel un fenomen viu, universal, de care se bucură toată lumea. Acompaniamentul instrumental (cu aranjamente semnate de dirijorul Cornel Turcitu) și dansul au însoțit interpretarea corală de mare acu­ratețe și complexitate polifonic-armonică, oferind publicului un spectacol complex și complet, din toate punctele de vedere. De asemenea, pe scenă au urcat și tinerele spe­ranțe ale formației corale, iar pauza a fost ea însăși un eveniment în cadrul căruia publicul a putut cumpăra ediția Dicţionarului Universal de Muzică și noul dublu CD Symbol la Ateneul Român 5 (care conține daruri muzicale din cadrul artei religioase, al celei de inspiraţie folclorică, al muzicii de film şi colinde).

Cântând alături de generații vechi și noi, implicând mereu forțe culturale conexe ample, în contexte tematice diferite, fidelizându-și astfel un public care îl așteaptă și îl ascultă, Corul Symbol-Jean Lupu și dirijoarea sa, conf. univ. dr. Luminița Guțanu-Stoian, știu că un eveniment găzduit sub cupola Ateneului Român este un punct de reper nu doar în viața muzicală a Capitalei, ci și în plan duhovnicesc național: mărturia lor - consemnată pe suporturi înregistra­te - devine în sine o nouă valoare, care se zidește la fundamentul multor suflete care ajung în preajma miracolului lor sonor. Muzica autentică este, întotdeauna, pentru cei care observă și trăiesc acest fapt, o parte a culturii timpului său, a identității naționale și sufle­tești a celor care cântă, a celor care ascultă. Muzica nu este și nu va fi vreodată un fenomen izolat, care poate fi scos din mediul în care și pentru care a fost creată: Corul Symbol-Jean Lupu ne reamin­tește, cu fiecare ocazie, acest fapt care nu face decât să construiască o tradiție pe care o dorim durabilă și, de ce nu, extinsă și în alte orașe ale țării, la alte scene care ar trebui să primească maximal astfel de evenimente.