Elevi „corijenţi”, premiaţi cu burse de merit

Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Botoşani, Bogdan Suruciuc, a spus că printre elevii de clasa a IX-a care primesc burse de merit se află şi elevi care au obţinut media 2 la Evaluarea Naţională sau care nu au susţinut deloc examenul. Situaţia nu este singulară, astfel de cazuri fiind semnalate în mai multe judeţe. În contrapondere, elevi de la ­colegiile bune nu primesc burse, chiar dacă au medii cuprinse ­între 9,00 şi 9,49.

În anul școlar 2023-2024, modul de acordare a burselor de merit s-a schimbat, astfel că primii 30% dintre elevii fiecărei clase de gimnaziu sau liceu, în ordinea descrescătoare a mediilor generale, se încadrează la acest tip de burse. Ulterior, Ministerul Educaţiei a venit cu o completare pentru situaţiile în care elevi cu medii de peste 9,50 nu s-ar fi încadrat în acest procent de 30%, aceştia din urmă fiind şi ei declaraţi eligibili.

Metodologia a creat însă nemulţumiri, fiind reclamate de către profesori şi inspectori şcolari mai multe situaţii în care elevi cu medii foarte mici primesc burse de merit. Astfel, în judeţe precum Sibiu sau Prahova, vor fi elevi care vor primi burse de merit, deşi au medii sub 5, iar în judeţul Botoşani, cu aceeaşi bursă de merit, vor fi recompensaţi şi zeci de elevi care nici măcar nu au susţinut examenul de Evaluare Naţională. „Ierarhia este realizată în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute de elevi în anul şcolar 2022-2023, excepţie făcând clasa a IX-a, la care se ia în considerare media de admitere, respectiv media notelor obţinute de elevi la Evaluarea Naţională. În situaţia în care, într-o clasă, nu sunt suficienţi elevi înscrişi pe baza mediei de admitere, care să acopere procentul de 30%, lista a fost completată cu elevii care nu au susţinut Evaluarea Naţională, în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a claselor V-VIII. Drept urmare, posibilitatea de a acorda bursă de merit unui elev cu medie mai mică de 5 poate fi luată în considerare doar în cazul elevilor din clasa a IX-a. În judeţul Botoşani, există clase la care procentul de 30% din efectivul colectivului de elevi s-a realizat şi prin adăugarea celor care nu au susţinut examenul de Evaluare Naţională”, a explicat Suruciuc, citat de Agerpres.

Totodată, şeful IŞJ a admis că Ordinul privind acordarea burselor de merit dezavantajează elevii de la colegiile performante, acolo unde elevi cu 9,40 nu au obţinut bursă de merit. Şi ministrul educaţiei, Ligia Deca, a comentat situaţiile semnalate în mai multe judeţe, subliniind că acestea au apărut doar la nivelul clasei a IX-a.

„Bursa de merit este un instrument pentru a împinge copiii să învețe mai bine. Și atunci noi am spus că dacă ne uităm la un colectiv, o clasă, trebuie să îi stimulăm pe cei mai buni dintre ei. Prima treime dintre elevi. Problemele care au apărut și care într-adevăr sunt și în presă au fost la clasa a IX-a unde, fiind învățământ obligatoriu, elevii sunt distribuiți și dacă au note mai mici decât 5 (cinci). La alte clase nu apare această problemă, pentru că dacă există o notă sub baremul de trecere, nu trece în clasa următoare”, a explicat Ligia Deca, într-o emisiune la Antena 1. Demnitarul a atras însă atenţia că problema majoră este cum ajung aceşti copii cu note sub 5 să fie repartizaţi în clasa a IX-a, apreciind că sunt necesare, în cazul acestora, programe de tip remedial.

Cuantumul bursei de merit în anul şcolar 2023-2024 este de 450 de lei/lună. (O. N.)