Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Educaţie Ești ceea ce asculți

Ești ceea ce asculți

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Un articol de: Prof. Mihaela Ghițiu - 19 Iul, 2021

A sosit vacanța. Multe festivaluri de muzică așteaptă tinerii cu oferte din ce în ce mai variate, atrăgătoare, dar și controversate uneori. Calitatea artei de a influența sufletul, comportamentul și valorile omului este recunoscută de la începutul veacurilor. Tocmai pentru că este un mijloc atât de eficient, arta a avut mereu un caracter programatic. Orientată inițial spre Creator, însoțind omul în momentele importante ale vieții sale, ea s-a diversificat căpătând și forme profane, menite să înfrumusețeze viața cotidiană.

Dintre toate artele, muzica se adresează direct sufletului, ea este un limbaj universal. Tinerii trăiesc prin muzică, tehnologia punând la îndemână astăzi, mai mult ca oricând, mijloace tot mai performante în acest scop. Cu darul lui Dumnezeu suntem înzestrați cu un auz fin, capabil să discearnă acorduri minunate, sufletul primind în mod direct, necenzurat de rațiune, mesajul purtat de undele sonore. Astfel, deși muzica se adresează și activează multiple zone din creier, începând cu cortexul auditiv, efectul important al acesteia se observă asupra structurilor cerebrale implicate în emoție, motivație și recompensă. Având în vedere rolul dominant al acestor structuri în învățare, putem spune că muzica ne construiește generațiile viitoare. Deși este un dar minunat, muzica poate fi și o armă, încă una redutabilă. Prin influența ei directă asupra sistemului dopaminergic, ea creează, prin plăcerea de a asculta, o depen­dență față de un anume gen muzical. Ascultarea frecventă a unor melodii anume transformă, chiar restructurează uneori valorile, aspirațiile și comportamentul omului.

Genuri muzicale asociate unor cuvinte

Un exercițiu interesant poate fi realizat la clasele a IX-a, pentru a studia influența genurilor muzicale în viața tinerilor. Se aleg, de comun acord în clasă, în limita timpului disponibil, mai multe melodii din genuri muzicale contemporane variate, o piesă simfonică, un imn religios, o piesă folclorică. Este important să fie incluse mai ales melodiile pe care tinerii le ascultă frecvent, pentru ca analiza să fie concludentă și să producă efecte în comportament. Apoi, ascultând cu întreaga clasă pe rând câte o melodie, elevii completează individual câte o fișa ce cuprinde asocierea polisenzorială a acesteia (gust, miros, simbol, senzație tactilă) și identificarea valențelor ei (prin alegerea unui cuvânt potrivit, din mai multe perechi de antonime care sondează valori, aspecte duhovnicești, fizice și psihice, de exemplu bine-rău, material-spiritual, static-dinamic, pașnic-războinic, angelic-demonic, decent-trivial, orizontal-vertical etc.). La final, cu ajutorul alegerilor pentru fiecare melodie se scrie o concluzie privind impactul acesteia asupra propriei persoane.

Din experiența anilor precedenți, elevii asociază frecvent muzica religioasă cu semnul crucii sau lumina lumânării, alb, mirosul de tămâie, gustul Sfintei Împărtășanii sau al cozonacului, cuvinte precum frumos, bine, lumină, angelic, pașnic, vertical, decent; manelele cu semnul dolarilor, miros de mititei, gust de bere, roșu sau negru, cuvinte precum carnal, războinic, dinamic, material, trivial, orizontal; muzica simfonică cu simboluri muzicale (cheia sol, portative), culori variate, cu precădere albastru, cuvinte ca frumos, spiritual, bine, dinamic, decent, vertical; black metal cu simboluri satanice, miros de metal, fum, negru, cuvinte precum dinamic, războinic, demonic; hip-hop și rap cu gesturi simbolice, miros sau gust de drog sau alcool, culoarea verde, cuvinte precum dinamic, războinic, drept, trivial etc. Şi exemplele pot continua.

Desigur, deși se descoperă o notă caracteristică a genurilor muzicale, nu se poate generaliza, fiecare melodie are mesajul și impactul ei specific. Există cântăreți de muzică psaltică tributari manelelor, piese simfonice dedicate exclusiv intelectului, sensibilitate în unele piese rock și convertiri remarcabile în rap-ul românesc. Prima parte a exercițiului privind aspectele polisenzoriale dezvăluie în realitate locuri și comportamente asociate genului respectiv de muzică, mediul de viață promovat. Acesta își pune amprenta asupra ascultătorilor, care își vor schimba treptat stilul de viață corespunzător ambientului specific genului muzical. Partea a doua privind cuvintele-cheie îi descoperă valorile și, cel mai important, impactul duhovnicesc.

Din păcate, genuri muzicale cu mare priză la tineri promovează patimile de tot felul, precum desfrânarea, mânia, lenea, lăcomia, cantonează preocupările în zona dependențelor, pe scurt construiesc o lume complet orizontală. Alte genuri creează o lume iluzorie, un simulacru de spiritualitate, accentuând tristețea și lipsa de motivație a tinerilor în contact cu lumea reală, dorința de a fugi de realitate prin droguri sau alcool.

Războiul duhovnicesc în care ne aflăm încă de la botez se duce și pe terenul muzicii. Duhul, bun sau rău, ce a inspirat fiecare melodie se recunoaște din roadele acesteia în gânduri și fapte. De aceea, astfel de exerciții ajută elevii să învețe să discearnă cine stă în spatele fiecărei melodii şi să fie cât mai selectivi.

Gusturile se discută sau nu?

În caz contrar, lucrurile pot aluneca. De curând, înainte de reglementările privind balurile de absolvire, am văzut, spre stupoarea mea, că licee de top din capitală au inclus pe listă genuri muzicale foarte depărtate de idealul educațional. Deși programările respective nu mai sunt de actualitate, semnele de întrebare rămân. Gusturile tinerei generații s-au schimbat radical, cel puțin privind manelele. Este de notorietate faptul că acestea se ascultă frecvent, foarte tare, tulburând liniștea publică. Dar, obligarea unui număr mare de oameni să asculte zgomote intense (deseori nu se poate numi muzică) este o formă de manifestare a dorinței de stăpânire, este o formă de abuz. Sindromul Stockholm poate apărea și aici. Sunt tineri care au acceptat manelele din instinct de supraviețuire. Pe principiul picăturii chi­nezești, acest tip de agresiune devine o modalitate de cucerire culturală, mai ales când, datorită corectitudinii politice, oamenii evită să se implice în restabilirea liniștii de teama de a nu fi acuzați de discriminare, devenind astfel complici la ascultarea forțată și degradarea moravurilor.

 De aceea, să analizăm roadele muzicii din viața tinerilor. Este constructivă pentru nea­mul românesc? Este benefică pentru viața spirituală? Lasă loc pentru liniște și intro­specție? Predispune la muncă? Vehiculează valori înalte? Dacă nu, este nevoie de atitudine, după cuvântul Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, cu privire la neo­marxism, valabil și în acest context: „A fi îngăduitor cu cel care este altfel decât noi este o valoare evanghelică. Dar nu în sensul în care încearcă să ne hipnotizeze și să ne inducă în eroare cei care au devenit «apostolii toleranței». Ei vor o toleranță pentru drepturile unor grupuri, iar nu pentru drepturile personale ale fiecărui individ. Cine susține drepturile de grup, și se vorbește despre atâtea minorități, de toate felurile, iar nu drepturile personale, ale fiecăruia în parte, respectând demnitatea omului, se transformă în dictatori. Toată ideologia respectivă devine totalitarism”.

Prin muzică se poate cuceri un popor. Sun Tzu, spre exemplu, recomanda folosirea cântecelor şi a muzicilor lascive, pentru a distruge voința și capacitatea de luptă a armatelor ina­mice, în vederea cuceririi acestora fără luptă. Astăzi, prin unele festivaluri de muzică, care atrag un număr atât de mare de tineri, sau prin invariabila prezență a manelelor în spațiul public asistăm la un asemenea demers. Este de notat cui folosește. Având în vedere con­se­cințele, este important ca gusturile să se discute, până la ultimele lor implicații, altfel idealul educațional va rămâne o amintire printre hârtiile uitate prin ministere.

Dar, curaj! Avem și exemple admirabile care promovează dragostea de țară, curajul, omenia și alte valori importante. Nu demult, la sărbătoarea Înălțării Domnului, la parohiile V și VI din Făgăraș a avut loc un minunat concert de cântece-manifest și cântece patriotice susținut de tinerii din grupul Atelierul de chitară al Protopopiatului Făgăraș, condus de părintele Marius Demeter, în cinstea eroilor neamului. Vom avea tineri asemenea muzicii pe care o ascultă, orizontali sau verticali.

 

Citeşte mai multe despre:   ora de religie