Departamentul Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA Bucureşti a derulat în şcolile din judeţul Vaslui cercetarea cu titlul „Inegalităţile sociale în învăţământul românesc”, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean. În urma studiului s-a conturat ideea că, în ciuda eforturilor făcute de şcoală, rolul cel mai important în ceea ce priveşte accesul la educaţie al copiilor îl are familia. Mai mult, „atunci când ai părinţi care au un nivel scăzut de educaţie, şansele ca acei copii să obţină nişte rezultate şcolare la genul acesta de testări standardizate la nivel naţional sunt din start foarte jos”, a spus lect. univ. Bogdan Florian.
Cercetarea sociologică „Inegalităţile sociale în învăţământul românesc” s-a desfăşurat în 25 de unităţi şcolare din judeţul Vaslui, pe un eşantion de 397 de elevi din mediul urban şi 339 de elevi din mediul rural. S-a urmărit „ilustrarea dificultăţilor de participare la educaţie ale elevilor de clasa a VIII-a din acest judeţ, analiza motivaţiilor şi aspiraţiilor educaţionale şi ocupaţionale ale elevilor, analiza aspectelor legate de participarea şcolară şi timpul dedicat învăţării, de relaţia cu cadrele didactice şi părinţii, de petrecerea timpului liber, dar şi analiza factorilor care influenţează rezultatele la Evaluarea Naţională”. În urma studiului s-au desprins câteva concluzii îngrijorătoare cu privire la planurile de viitor ale elevilor: 37% dintre elevii de clasa a VIII-a vor să muncească în străinătate şi doar 25% afirmă că îşi doresc să rămână în ţară, în timp ce 38% sunt nehotărâţi.
„Există această aspiraţie de migraţie care cumva este un model de reuşită în multe dintre comunităţi, mai ales în cele rurale, în care mobilitatea socială ascendentă este mai rapidă dacă ajungi să lucrezi în străinătate decât dacă lucrezi în România şi reflectă şi oportunităţile destul de reduse probabil atât la nivel judeţean, cât şi la nivel regional”, a spus Sebastian Ţoc, asistent universitar la SNSPA Bucureşti, citat de Agerpres.
În urma cercetării s-a mai conturat ideea că, în ciuda eforturilor făcute de şcoală, rolul cel mai important în ceea ce priveşte accesul la educaţie al copiilor îl are familia. Iar când părinţii au un nivel scăzut de educaţie, spune lect. univ. Bogdan Florian, şansele ca acei copii să obţină rezultate şcolare bune la testările standardizate sunt, din start, foarte mici. „Există această discuţie, care este foarte larg răspândită şi în lumea ştiinţifică de foarte mult timp, despre ce contează mai mult: să ai o şcoală bună, cu oameni bine pregătiţi, sau o familie care să-ţi ofere sprijin, care să fie alcătuită din persoane cu un statut socio-economic ridicat, să aibă venituri bune şi educaţie de un nivel ridicat.(...) Cel puţin în cazul acestor date la care am avut noi acces, intuiţia mea e că (...) oricâte eforturi ar face şcoala, mediul familial contează mult mai mult. (...) Oricât de mult efort depun cadrele didactice şi oricât de bine pregătită şi de bine echipată este o şcoală, ea poate să facă doar atât”, a precizat Bogdan Florian.
Rezultatele obţinute la şcoală de elevii participanţi la studiu sunt influenţate puternic de mediul de rezidenţă al şcolii unde învaţă şi, în egală măsură, de nivelul de educaţie al părinţilor, precum şi de bunăstarea materială a familiilor din care provin. Un impact important asupra notelor obţinute îl are şi componenta educaţională, respectiv activităţile educaţionale derulate în cadrul şcolii sau cele susţinute din resurse private, meditaţiile. (O. N.)
