Am fost întrebat ce înseamnă educația religioasă pentru copiii noștri. Nu mi-am pus niciodată această întrebare, pentru faptul că i-am adus pe copiii noștri la biserică, duminică de duminică și în sărbătorile ortodoxe. După Sfântul Botez, aceștia au participat, în mod constant, la slujbele bisericești... nu știm cum ar fi fost altfel. Noi nu ne-am propus să avem în vedere o educație religioasă pentru copiii noștri, ca o altă metodă de parenting, separată de preocupările noastre curente, de obiceiurile noastre. Am căutat ca în toate aspectele vieții să-i învățăm pe copii ceea ce știam și noi.
Astfel încât, privind retrospectiv, putem spune că educația religioasă transmisă copiilor noștri, în mod natural, ne-a ajutat...:
...în reglajele fine ale unor comportamente. De câte ori am epuizat argumentele părintești, găseam de fiecare dată motivația întru Hristos, Care este adevăratul Frate-mai-mare, iubitor, ubicuu si atoatevăzător;
...să întărim normele morale transmise acasă, pentru că L-am avut ca „aliat” pe Dumnezeu, prin slujitorul Său, părintele duhovnic, de câteva ori pe an, la spovedit. „Complotam” de fiecare dată cu părintele, pregătind dinainte momentul confesiunii, sugerând părintelui teme din relația noastră cu copiii, astfel încât argumentele noastre să se întâlnească cu cele venite de la o autoritate garantată de Însuși Dumnezeu;
...să-i facem să înțeleagă de ce pacea este mai mare decât dreptatea, ajutându-i în relațiile cu ceilalți, în mediul școlar sau între prieteni. Toate situațiile noi în care ei s-au simțit depășiți, am încercat să le discutăm după gândul nostru, dar de fiecare dată căutam să îmbrăcăm soluția după ideea părintelui Teofil Părăian: „Cum ar proceda Hristos?”;
...să-i convingem că în viață contează mai mult să fii om de treabă decât om de succes și să-și găsească locul în ierarhii cu muncă cinstită, cu măsură și ajutând în jur, după puteri;
...să găsim motivația unei vieți simple. Am reușit să-i convingem că avându-L pe Dumnezeu în vedere, aleg de fapt o viață mai liniștită, mai lipsită de frustrări.
Pe scurt, putem spune că educația religioasă ne-a ajutat să creștem copii buni, echilibrați, liniștiți și responsabili.
Florin Daniel Pîrvulescu (tată a doi copii)
