Discursul lui Yuval Noah Harari de la Davos din acest an amintește unele previziuni, de acum aproape treizeci de ani, privind evoluția tehnologică și impactul ei asupra omului. Ele se găsesc în cartea „La apusul libertății”, a ieromonahului Hristodul Aghioritul, considerată pe alocuri exagerată la vremea ei. Toate presupusele beneficii enumerate în ambele texte, izbitor de asemănătoare, deși din perspective diferite, sunt argumente menite să aburească mintea omului pentru a-l determina să renunțe de bunăvoie la libertate. Ideea că o societate mai controlată ar putea fi mai lipsită de rău este falsă, pentru că răul este de altă natură.
Formarea profesorilor, esențială pentru creșterea competențelor financiare
Strategia de educaţie financiară, care ar putea fi aprobată prin act normativ în perioada următoare, va pune accent pe formarea profesorilor, iar noțiunile financiare ar putea fi introduse în disciplinele existente, a declarat Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei (ME). Implementarea strategiei urmăreşte educarea populaţiei pentru adoptarea unor decizii financiare informate şi responsabile, care să conducă la creşterea bunăstării personale şi a familiei, potrivit ME.
„Ce vreau să subliniez aici este că, într-adevăr, noţiuni de educaţie financiară poţi face aproape la orice disciplină din planurile-cadru existente. Ce ne lipseşte însă în acest moment şi acest lucru sperăm că va fi în mare parte rezolvat de Strategia noastră de educaţie financiară, (…) care în acest moment este încă în dezbatere publică, este o formare pe tema aceasta”, a spus Sorin Ion. Declarațiile secretarului de stat au fost făcute la lansarea Raportului de Politică Publică „Educaţia financiară - între necesitate şi oportunitate”, realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române. Pornind de la datele Eurobarometrului din acest an, documentul a urmărit să identifice măsurile care ar putea fi luate pentru îmbunătățirea acestor competenţe „pornind din şcoală”.
Claudia Petrescu, cercetător senior la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, a spus, cu prilejul lansării Raportului, că „Eurobarometrul de anul acesta, dedicat educaţiei financiare, ne arată că 30% dintre români sunt analfabeţi financiar. (…) Şi, pe lângă Eurobarometru, ne-am uitat la studiul făcut de Institutul de Economie Mondială, care ne spune că de fapt maximum 10% dintre români au competenţe financiare, deci procentul era şi mai mic”. Potrivit acesteia, şi la testele PISA „stăm prost”, întrucât acestea arată că 40% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional, iar datele din 2018 sunt mai slabe decât cele din 2013.
„Ceva nu facem bine în şcoală. Nu e vorba poate de cum predăm, ci e vorba de ce vrem la final să obţinem şi de lipsa focusului poate pe rezultate şi focusare mai mult pe conţinut. Trebuie să predăm şi aia, şi aia, şi aia, că trebuie să facem programa”, a subliniat Claudia Petrescu, potrivit Agerpres.
Raportul concluzionează că inteligența financiară se obține prin învățare, iar pentru obținerea acestui tip de competențe este nevoie de formarea profesorilor și creșterea gradului de conștientizare a populației privind importanța educației financiare. „Principalele concluzii sunt că trebuie să mergem pe un focus mai mare al învăţării, bazat pe competenţe, formarea cadrelor didactice, care să urmărească pe de o parte acest focus bazat pe competenţe şi apoi partea de elemente de educaţie financiară, şi al treilea aspect este de a creşte gradul de conştientizare a importanţei educaţiei financiare pentru populaţie, nu doar pentru elevi”, a precizat Claudia Petrescu. (C. Z.)


