Noapte senină de toamnă. Cerul și-a înveșmântat trupul de catifea neagră în mantia-i de stele. Luna se joacă de-a v-ați ascunselea cu bumbii aurii, pitindu-se pe după un vârf de munte. Privesc cerul și mă bucur de frumusețea lui, gândindu-mă la minunatul nostru Creator, Căruia psalmistul i-a închinat cuvinte de laudă: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria” (Psalmul 18, 1). Din peștera Sfinților Misail și Daniil, gândul meu de mângâiere se îndreaptă către tine, surioara mea dragă, cu nume de dor.
Frumuseţea înţelepciunii
Cu mult drag, am ales acest titlu sugestiv, mai ales pentru adolescenţi. Cunoaştem din cultura şi civilizaţia omenirii că virtutea înţelepciunii nu se dobândeşte uşor şi, mai ales, nu se află în preferinţele sau preocupările tinerilor. Această atitudine are circumstanţe atenuante, deoarece tinereţea este prietenă cu alte virtuţi, cum ar fi, de pildă: curajul, încrederea în propriile acţiuni, exuberanţa, implicarea în acte de ajutorare şi lista ar putea continua. Înţelepciunea a fost asociată, aproape întotdeauna, cu experienţa de viaţă a persoanelor vârstnice.
Cei care au trecut prin multe încercări ale vieţii au căpătat în mod firesc un plus de har, de lumină, astfel încât raportarea la evenimentele care interferează cu fiinţa umană capătă o altă perspectivă. Însă istoria creştinismului ne arată că sunt şi tineri care contrazic această realitate.
Sfânta Scriptură ne aduce în atenţie întâlnirea dintre Mântuitorul Iisus Hristos şi un tânăr bogat, moral, preocupat de calea pe care ar trebui să meargă pentru a dobândi veşnicia (Mt 19, 16-26). Teoretic, aceste preocupări sunt apanajul senectuţii, ceea ce face şi mai valoroasă atitudinea tânărului. Mai mult decât atât, perioada primelor patru secole de martiraj, de dragoste mărturisită pentru numele lui Hristos cu propriul sânge, este un timp dominat de tinereţe (martirologiile sunt dovada scrisă a mulţimii de tineri care şi-au pus viaţa pentru Hristos)! În perioada patristică, putem să-l amintim pe Sfântul Sava cel Sfinţit, care, la vârsta de 20 de ani, este numit de Sfântul Eftimie cel Mare copilul bătrân, fiind tânăr cu vârsta, dar bătrân cu înţelepciunea. Acest caz nu este unul singular în istoria Părinţilor.
Iată, deci, că tinereţea aşezată în relaţie cu Mântuitorul Iisus Hristos capătă darul înţelepciunii. Acesta este punctul nostru de plecare sau motivaţia pentru care încercăm, prin diverse activităţi specifice vârstei, să-i aducem pe tineri în Biserică. În felul acesta, au şansa creşterii în virtute, în înţelepciune, iar alegerile lor cu privire la viaţă să fie trecute prin filtrul credinţei. În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Înalta binecuvântare pentru a derula în Arhiepiscopia Bucureştilor, la nivelul învăţământului liceal, pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a, proiectul educaţional Cunoaşterea lui Dumnezeu - lumină pentru adolescenţi, având ca obiectiv cultivarea empatiei, respectului şi dragostei faţă de bunicii, moşii şi strămoşii noştri.
Activităţi practice
Pentru noi, profesorii de religie, este un bun prilej să implementăm, la nivelul învăţământului liceal, activităţi practice, în care elevii pot aplica atât
fizic, cât şi online cunoştinţele moral-religioase acumulate în anii anteriori. Tinerii adolescenţi sunt sensibili la nevoile şi emoţiile celor care au făcut parte din creşterea şi educarea lor, cei pe care copiii îi numesc „bunul” şi „buna”, adică bunicii noştri. Astfel, anul acesta, proiectul nostru intră pe noi coordonate, şi anume întrajutorarea seniorilor.
Proiectul a avut ca tematică două secţiuni: activitate practică, experimentală, „De la suflet la suflet”, partea inedită a acestui proiect, urmat de creaţia literară - eseu „Frumuseţea înţelepciunii”. Profesorii implicaţi au coordonat, mobilizat şi evaluat activitatea elevilor, respectând punctele din proiect. În primul rând, elevii participanţi, timp de 9 luni (septembrie-mai), au acordat o atenţie sporită persoanelor vârstnice din familie, din proxima vecinătate, din cămine de bătrâni. Adolescenţii au adăugat la activităţile lor preocupări specifice pentru întrajutorarea bunicilor şi bătrânilor singuri. Acţiunile elevilor au constat în vizite, dialoguri, interacţionarea cu ei pentru a-i ajuta şi a le asculta poveştile de viaţă.
Astfel, elevii au iniţiat acţiuni concrete după următoarea tematică: Nu eşti singur, sunt lângă tine! Copiii i-au vizitat sau i-au sunat pe bunici, au petrecut timp împreună şi s-au împrietenit;
Vreau să ascult povestea ta de viaţă! Copiii i-au rugat pe bunici să le povestească amintiri din viaţa lor;
Ia aminte la înţelepciunea bunicilor! Elevii au primit cu bucurie sfaturile celor cu experienţă de viaţă;
Noi vă facem piaţa! Elevii le-au făcut cumpărăturile pentru nevoile de zi cu zi;
Cuptorul bunicii! Elevii au descoperit reţetele culinare ale bunicilor, le-au pus în practică şi împreună au pregătit desertul preferat;
Duminica, împreună la Sfânta Liturghie! Elevii au participat împreună cu bunicii la Sfânta Liturghie, la biserică sau la Trinitas TV;
Un colind pentru bunici! Cu ocazia Naşterii Domnului, elevii au pregătit bradul de Crăciun, i-au colindat pe bunici şi le-au oferit daruri;
Primăvara din sufletul bunicilor! În prima lună a primăverii, elevii au pregătit felicitări şi mărţişoare, pe care le-au dăruit bunicilor;
Îngerii şi lumina Învierii! În perioada pascală, elevii au petrecut timp cu bunicii, vopsind ouă, bucurându-se împreună de slujbele Deniilor şi, acolo unde a fost nevoie, bunicii au primit lumina Învierii de la cei care, timp de câteva luni, au fost îngeri şi le-au luminat viaţa.
Profesorii de religie implicați în proiect s-au întâlnit bilunar cu elevii participanți, după un program bine stabilit, unde elevii au primit consiliere și îndrumare pentru realizarea unor activități tematice, pentru recomandări şi schimb de impresii. Aceste activități au fost realizate în urma unei planificări, a unui program, la propunerea profesorului coordonator al echipei din fiecare liceu. Emoţiile trăite de elevi în aceste activităţi şi acţiuni cu bunicii lor au fost aşternute pe hârtie într-un eseu intitulat „Frumuseţea înţelepciunii”. M-am gândit că nu se pot creşte sau educa generaţiile tinere fără a aduce în dezvoltarea lor valorile trecutului şi învăţăturile pline de înţelepciune ale înaintaşilor noştri, astfel că am făcut o conexiune între generaţii şi am ales ca loc de premiere Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. În această instituţie de învăţământ, cu predilecţie, tinerii studenţi ascultă şi învaţă din înţelepciunea înaintaşilor, a Sfinţilor Părinţi şi aici găsesc modele în dezvoltarea lor personală.
Un model pentru tineri, Sfânta Ecaterina
Amintesc un model pentru tineri şi pentru noi toţi, pe Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina - Ocrotitoarea tinerilor iubitori de înţelepciune. Aşa cum Sfânta Ecaterina a ascultat de bătrânul părinte pustnic şi L-a cunoscut pe Mântuitorul Iisus Hristos, tot aşa, nădăjduim ca tinerii adolescenţi, ascultând poveţele celor vârstnici, să dobândească o viaţă frumoasă, morală, bogată în virtuţi, demnă de învăţătura Bisericii. Nici data de 13 mai nu a fost aleasă întâmplător, pentru faptul că, cu o zi înainte, 12 mai, Biserica Ortodoxă l-a sărbătorit pe Sfântul Mucenic Ioan Valahul, un tânăr adolescent de 15 ani, care a dat dovadă de multă înţelepciune şi credinţă, mărturisindu-L pe Mântuitorul Iisus Hristos cu preţul vieţii.
Au participat la concurs adolescenţi din peste 25 de licee bucureştene şi au fost premiaţi 47 de elevi. La festivitate, am ales să fie citite 3 eseuri, care au obţinut punctajul maxim şi au atins trei dimensiuni diferite în dobândirea înţelepciunii, şi anume: înţelepciunea dobândită din familie, unde îi găsim pe bunici, înţelepciunea dobândită în Biserică, unde îl întâlnim pe părintele duhovnic, şi înţelepciunea dobândită în spaţiul educaţional, unde îi avem ca modele şi formatori pe profesori. Astfel, elevii au înţeles că familia, Biserica şi şcoala sunt cei trei piloni ai educaţiei, responsabili pentru educarea şi formarea tinerilor.
Înainte de a finaliza evenimentul nostru, am invitat alături de noi Ansamblul Muguraşii, format din elevi de liceu, dansatori amatori, cu dragoste faţă de folclorul, costumul, cântul şi dansul popular românesc, care ne-au arătat că tinerii de astăzi se pot îmbogăţi de înţelepciunea moşilor şi strămoşilor noştri, transmisă din generaţie în generaţie, prin diferite forme care bucură sufletul şi înfrumuseţează viaţa. În încheierea programului, am mers cu toţii în capela Facultăţii de Teologie şi ne-am închinat la moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina (convertită la creştinism la vârsta de 18 ani), cu dorinţa de a primi şi noi înţelepciunea pe care a primit-o ea de la Mântuitorul Iisus Hristos.