Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Educaţie Ghid educațional pentru diasporă, sub egida filialei ieșene a Academiei Române

Ghid educațional pentru diasporă, sub egida filialei ieșene a Academiei Române

Galerie foto (8) Galerie foto (8) Educaţie
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 04 Dec, 2020

La Editura „Palatul Culturii” a Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași a apărut recent volumul „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească”, destinat copiilor români care trăiesc în afara granițelor țării. Conceput de un grup de peste 20 de cercetători din Iași, Sibiu și Baia Mare, acesta constituie o resursă educa­țională alternativă și face parte din proiectul „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”, coordonat de acad. Victor Spinei, vicepreșe­dintele Academiei Române.

Volumul „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească” a fost lansat recent la Iași, în spațiul Muzeului Etnografic al Moldovei dedicat expoziției „Treceri”, realizată în cadrul aceluiași proiect „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc” (MIRO), coordonat de acad. Victor Spinei. Rod al unei munci de echipă, cartea reunește textele a peste 20 de cercetători români din patru institute ieșene ale Academiei Române (Institutul de Filologie Română „A. Philippide”; Institutul de Studii Economice și Sociale „Ghe. Zane”; Institutul de Arheologie și Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”), dar și de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și din Centrul Universitar Nord din Baia Mare. De asemenea, printre autori se numără și profesori care predau cursuri de cultură și civi­li­za­ție românească în țări ca Belgia, Spa­nia și Italia. Potrivit autorilor, „ghi­dul s-a născut din necesitatea de a răspunde exigenței educatorilor români din străinătate de a arăta copiilor «normalitatea» migrației, concomitentă cu «firescul» români­tă­ții din diasporă”. „În cadrul proiec­tului MIRO, a fost interesul nostru să vedem cum sunt românii din străinătate, care sunt așteptările lor, problemele lor lingvistice, cele legate de păstrarea tradițiilor. Apoi, a fost interesul nostru să aflăm cum am putea să dăm ceva înapoi familiilor cu care am colaborat, 600 de subiecți, români migranți. Și atunci am creat un suport de curs, un ghid de identitate culturală românească, care să poată fi folosit de profesori, dar și de părinți, ca parteneri ai profesorilor în procesul de educație”, a declarat cercetătorul Alexandru-Laurențiu Cohal, coordonatorul volumului.

O resursă educațională alternativă

Prezent la lansarea volumului, unul dintre autori, cercetătorul Dan-Gabriel Sîmbotin, de la Institutul de Studii Economice și Sociale „Ghe. Zane” al Academiei Române, filiala Iași, a vorbit despre fenomenul migrației românești din ultimii 30 de ani, dar mai ales despre amploarea pe care acest val al plecărilor peste granițele țării a luat-o începând din anul 2000. Acesta a explicat că, potrivit estimărilor, la nivelul anului 2017 se înregistra un număr de circa patru milioane de români plecați la muncă în străinătate, mulți neavând documente de rezidență și de muncă în legalitate în țările în care au ajuns. „Migrația este un fenomen natural, firesc, care a existat dintotdeauna. Însă plecarea celor patru milioane de români înseamnă că limba română este vorbită de un număr mai mic de vorbitori. În diaspora românească, limba română încă se vorbește acasă, dar urmează gene­ra­ția a doua, generația a treia și atunci limba devine una pasivă; ajun­gem la vorbitori care au con­știința limbii, dar care se află în incapacitatea de a mai comunica în acea limbă. E foarte important ca acest lucru să nu se întâmple, limba română să nu fie uitată în străinătate, să fie activată, iar pentru a ajuta să se întâmple acest lucru noi am conceput această carte”, a subliniat Dan-Gabriel Sîmbotin.

Gândit ca o resursă educațională alternativă, volumul cuprinde 72 de unități didactice, grupate în patru secțiuni, și încearcă să ofere un tip de conținut diferit de cel prezent în manualele clasice. În felul acesta, cartea devine un instrument util de a învăța despre România, dar răspunzând nevoilor și așteptărilor copiilor români din diasporă. „Ne-am dorit ca, prin cunoștințele noastre, să contribuim la schimbarea metodelor educaționale standard. Am încercat să oferim un alt tip de conținut, diferit de cele clasice prezente în manualele de astăzi. Ne-am dorit ceva mai bun pentru copiii români din afara granițelor țării. De aceea conținuturile sunt adaptate nevoilor acestor copii, ideilor, întrebărilor pe care le au și sunt livrate într-o limbă română adecvată, clară, frumoasă, concisă, simplă.

onținuturile sunt atractive, ino­vatoare, deschid apetitul de cu­noaș­tere al copiilor pe teme de literatură, etnografie, arheologie, istorie și geografie”, a explicat și Ioana Rep­ciuc, cercetător în cadrul Depar­tamentului de Etnografie și Folclor al Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” din Iași.

În curând, volumul va fi disponibil on-line, de unde va putea fi des­cărcat și folosit de cei interesați, iar în comunitățile românești din Spa­nia, Italia și Belgia vor fi trimise exemplare până la sfârșitul acestui an.

Proiectul MIRO, finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării din România, cuprinde trei subproiecte, într-o abordare multidisciplinară, urmărind mișcările de populație și conexiunile acestora cu identitatea: „Ipostaze istorice ale migrațiilor. Între reconstituirea trecutului și discursul identitar românesc”; „Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa (în cadrul căruia au fost realizate expoziția „Treceri” și volumul „Din clasă, acasă”) și „Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României - migrație și patrimoniu cultural”.