Instituţiile de învăţământ şi de cultură, parohiile din ţară, dar şi organizaţiile neguvernamentale sprijină în această perioadă integrarea copiilor refugiaţi din Ucraina. Copiii care poartă trauma dezrădăcinării au nevoie nu doar de produse de maximă necesitate, ci, pentru restabilirea echilibrului emoţional, sunt necesare în special activităţi educaţionale, de consiliere şi terapie.
Ateliere educative, spectacole de teatru sau de operă sau activităţi recreative şi artistice sunt organizate în diverse locaţii din ţară pentru refugiaţii ucraineni şi, în special, pentru copii. La Iaşi, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”, în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte „George Enescu”-Iași, Departamentul Pro Vita al Arhiepiscopiei Iașilor, Sectorul de misiune, statistică și prognoză pastorală al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, parohiile „Izvorul Tămăduirii” şi „Sfântul Haralambie”, precum şi asociațiile „Voie Bună” şi „Iaşi pentru Viaţă” au derulat sâmbătă, 19 martie, primul atelier „Bucuria jocului înfrățit”. Copiii refugiați din Ucraina, împreună cu mame, bunicuțe, elevi și studenți voluntari, au participat la activități educative, recreative și artistice, care au condus la redescoperirea bucuriei jocului. Pro Vita Iaşi mai derulează proiectul „Copilărie oriunde”, care presupune organizarea a numeroase activităţi educative şi recreaţionale pentru copii şi mame, „o terapie prin artă şi joc”.
O altă iniţiativă se desfăşoară la Muzeul Judeţean Mureş, unde funcţionează un colţ dedicat întâlnirilor în campania „Artă din suflet”, prin care se doreşte explorarea emoţiilor şi gestionarea prin artă a traumelor războiului, după cum informează organizatorii. „În cadrul campaniei, echipa mobilă de facilitatori educaţionali a Muzeului Judeţean Mureş oferă programe speciale pentru copii, cu ateliere, proiecţii de film, tururi ghidate virtuale prin spaţiile muzeale, organizarea de vizite la muzeu”, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres.
Fundaţia World Vision România a anunţat că va realiza 15 spaţii pentru primirea mamelor şi copiilor din Ucraina, care vor fi amplasate pe teritoriul acestei ţări, precum şi în România şi Republica Moldova. În aceste locaţii, mamele şi copiii vor avea acces la produse alimentare şi de igienă de maximă necesitate, se vor putea odihni şi vor fi consiliaţi de personal specializat în psihologie şi în asistenţă socială. Copiii se vor putea juca şi vor participa la activităţi educaţionale. Reprezentanţii World Vision România au realizat deja trei spaţii pentru mame şi copii la Huşi, Iaşi şi vama Siret.
Copiii refugiaţi ucraineni beneficiază şi de posibilitatea înscrierii în sistemul românesc de învăţământ, ca audienţi. La nivel naţional erau înscrişi peste 600 de copii, la începutul acestei săptămâni, actualizarea datelor făcându-se în fiecare vineri, după cum au anunţat reprezentanţii Ministerului Educaţiei.
Consilierul de stat Mădălina Turza a anunţat, într-o conferinţă de presă, la finalul săptămânii trecute, că Guvernul are în vedere adoptarea unor măsuri de protecţie, proactive, de incluziune pentru copiii refugiaţilor ucraineni, care ar urma să fie aplicabile din luna aprilie: „În grupul de lucru de pe zona de educaţie, din care fac parte experţi pe educaţie, UNHCR, ONG-uri cu expertiză pe domeniu, se vor crea acele măsuri proactive de incluziune, inclusiv se discută deja despre curriculum adaptat nevoilor copiilor ucraineni, despre instrumente de învăţare în limba lor, despre profesori nativi de limbă ucraineană. Este un set de măsuri active, care au rolul de a genera efectiv incluziunea, pentru că, aşa cum vă spuneam, nu este suficient doar să le dai un acces formal”. (O. N.)
