Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Educaţie Minusurile din educaţie în viziunea OCDE

Minusurile din educaţie în viziunea OCDE

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Data: 13 Septembrie 2024

Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind educaţia a fost făcut public, ministrul Ligia Deca apreciind că valorile indicatorilor vor continua să crească, iar „progresul şi rezultatele aplicării noilor legi ale educaţiei se vor vedea peste 3-5 ani”. Documentul arată că România are probleme în acoperirea posturilor cu profesori calificaţi pe anumite discipline, precum matematica şi ştiinţele naturii. De asemenea, cheltuielile cu educaţia se află încă la un nivel mic, România alocând doar 2,5% din PIB, jumătate faţă de celelalte ţări membre OCDE.

Ministerul Educației și Universitatea din București au prezentat raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care, în acest an, are ca temă „Echitatea în educație”. „Publicațiile OCDE sunt o sursă foarte importantă de date comparative pentru fundamentarea politicilor publice. Ediția de anul acesta a raportului «Education at a Glance 2024» ne confirmă necesitatea burselor sociale și de reziliență, ne arată importanța programului «Primul student în familie» și ne fundamentează eforturile de extindere a rețelei de creșe și grădinițe. Am convingerea că valorile indicatorilor de calitate și echitate ai României vor continua să se îmbunătățească, peste 3-5 ani se vor vedea rezultatele aplicării noilor legi ale educației și progresul țării noastre”, a declarat Ligia Deca, ministrul educației, potrivit Agerpres.

Una dintre concluziile raportului se referă la resursa umană care activează în acest sector, ţara noastră confruntându-se cu o criză de profesori calificaţi la anumite discipline, precum arte, matematică şi ştiinţe ale naturii. Lipsa cadrelor didactice are legătură, într-o anumită măsură, cu nivelul de salarizare, care, de multe ori, este sub cel din alte ţări membre OCDE. 

De exemplu, profesorii de gimnaziu au avut în 2023, în medie, un salariu brut anual de 45.602 dolari, comparativ cu media OCDE de 56.462 dolari, se mai arată în raport. Totuşi, la nivel gimnazial, profesorii din România au un număr anual de 513 ore, în timp ce media profesorilor din OCDE este de 706 ore pe an.

De asemenea, cheltuielile statului român cu educaţia sunt cu mult sub media celorlalte ţări participante la studiu. Astfel, dacă cele mai multe ţări au prevăzut în medie 4,9% din Produsul Intern Brut, România a alocat educaţiei doar 2,5% din PIB. Raportul „Education at Glance 2024” subliniază în acest sens că, pentru un elev, cheltuielile medii anuale sunt de 6.279 de dolari/an, comparativ cu o medie de 14.209 dolari în ţările OCDE. În majoritatea ţărilor, inclusiv România, cheltuielile cresc progresiv în funcţie de nivelul de educaţie: primar, gimnazial, liceal şi universitar. 

Studiul OCDE mai arată că un sfert dintre copiii şi tinerii din România nu sunt înscrişi la nici o formă de învăţământ, iar în mediul rural, unu din trei copii a abandonat şcoala. De asemenea, este evidenţiată legătura dintre nivelul de educaţie al părinţilor şi cel al copiilor. Astfel, în România, 90% dintre tinerii care au cel puțin un părinte cu studii superioare au obținut și ei o diplomă universitară. De asemenea, 29% dintre tinerii cu părinți care au doar liceul au obținut și ei o diplomă universitară. (O.N.)