Dumnezeu mi-a dăruit anul acesta șansa de a șterge colbul de pe paginile îngălbenite ale vechiului meu proiect de suflet - Portret de sat românesc - și de a-l reînvia, împreună cu minunații mei elevi și cu
O nouă disciplină de studiu pentru liceeni
Începând cu anul şcolar viitor, liceenii din clasele a XII-a și a XIII-a vor putea studia „Istoria Revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România”. Programa școlară pentru această nouă disciplină, elaborată pentru 1 oră/săptămână, a fost publicată zilele trecute în Monitorul Oficial, fiind un opțional „din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii”.
La aproape 35 de ani de la evenimentele din 1989, care au marcat istoria recentă a României, elevii de liceu vor avea posibilitatea nu doar să-şi însuşească cronologia faptelor, prin prezentarea caracteristicilor și a particularităților acelor evenimente, ci mai ales familiarizarea „cu drumul parcurs de la dictatură la democraţie” al unei societăţi româneşti măcinate, de mai bine de 50 de ani, de un regim totalitar şi opresiv. „Această programă școlară relevă nu doar faptele de la sfârșitul anului 1989, ci și consecințele acestora, acțiunile care s-au manifestat pe diverse planuri, unele cu repercusiuni în contemporaneitate. (...) Opționalul contribuie la stimularea gândirii critice asupra evenimentelor, pe baza documentelor avute la dispoziție, și încurajează proiectele personale și de grup ale elevilor privind unele momente ale revoluției, inclusiv cele de istorie locală”, se arată în ordinul ministrului educaţiei.
Elevii nu vor studia doar ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989, ci şi evenimentele premergătoare, precum criza economică, degradarea vieţii cotidiene, revoltele din timpul regimului comunist sau căderea regimurilor totalitare din Europa de Est.
Totodată, toţi elevii de clasa a XI-a, respectiv a XII-a, din învăţământul profesional studiază chiar din acest an şcolar „Istoria evreilor. Holocaustul”, disciplină inclusă în trunchiul comun. Cele două obiecte de studiu au fost introduse în programa şcolară cu scopul de a prezenta nu doar faptele, ci mai ales consecinţele acţiunilor, contribuind astfel la „stimularea gândirii critice şi la promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. (O. N.)