Noapte senină de toamnă. Cerul și-a înveșmântat trupul de catifea neagră în mantia-i de stele. Luna se joacă de-a v-ați ascunselea cu bumbii aurii, pitindu-se pe după un vârf de munte. Privesc cerul și mă bucur de frumusețea lui, gândindu-mă la minunatul nostru Creator, Căruia psalmistul i-a închinat cuvinte de laudă: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria” (Psalmul 18, 1). Din peștera Sfinților Misail și Daniil, gândul meu de mângâiere se îndreaptă către tine, surioara mea dragă, cu nume de dor.
Petiţie pentru alocarea a 4,7% din PIB educaţiei
Proiectele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 vor intra astăzi în plenul Parlamentului pentru dezbatere şi vot. Educaţia ar urma să primească doar 2,28% din PIB, cifră catalogată drept „ruşinoasă” de către reprezentanţii elevilor, studenţilor şi sindicatelor din învăţământ.
Asociaţiile de studenţi, elevi şi părinţi, sindicatele angajaţilor din învăţământ, dar şi mai multe ONG-uri au iniţiat o petiţie online în care cer alocarea a 4,7% din PIB pentru educaţie, în anul 2022, „atât cât este media la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al World Vision România şi citat de Agerpres. În acelaşi document se arată că Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 prevede un buget de 6%, astfel că se „solicită ca restul fondurilor care nu se pot aloca de la bugetul de stat să fie investite din programele operaţionale şi din PNRR. De 10 ani, legea prevede acest procent de 6%, dar este încălcată”.
În proiectul de buget, care intră astăzi în plenul Parlamentului pentru dezbatere şi vot, educaţia va primi doar 2,28% din PIB, un procent catalogat drept „ruşinos”, care reprezintă şi un mesaj „privind importanţa acestui domeniu pentru decidenţi”, după cum afirmă reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România. În plus, federaţiile şi organizaţiile semnatare au transmis mai multe solicitări Ministerului Educaţiei, între care: transport gratuit pentru toţi elevii; includerea sumelor necesare pentru asigurarea burselor elevilor; creşterea costului standard pentru bunuri şi servicii din şcoli; formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice; creşterea salariilor angajaţilor din sistemul de învăţământ, conform legii în vigoare; extinderea programului de ore remediale prin programe de tip „şcoală după şcoală”, care să includă şi o masă caldă.
În acelaşi comunicat, se atrage atenţia asupra faptului că pandemia de COVID-19 a înrăutăţit situaţia pentru copiii care deja se descurcau greu la şcoală, mai ales în cazul celor din medii dezavantajate: „Conform organizaţiilor semnatare ale petiţiei, guvernanţii pot creşte investiţiile în educaţie în condiţiile în care previziunile economice din toamnă ale Comisiei Europene pentru România sunt pozitive: creştere economică de 5,1% în 2022. Reamintim că luna trecută peste 40 de state au adoptat Declaraţia de la Paris, prin care au reiterat că vor creşte bugetul pentru educaţie în contextul pandemiei şi că investiţia pentru acest domeniu ar trebui să fie de minimum între 4 şi 6% din PIB. La rândul său, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că îşi asumă această declaraţie”.
Demersul este susţinut de World Vision România, Consiliul Naţional al Elevilor, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din România, Federaţia Părinţilor şi Aparţinătorilor Legali, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret”, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România. (O. N.)