Prânzul elevilor în şcoli, foarte util, dar insuficient

Fundaţia World Vision România a publicat un raport privind implementarea Programului Naţional Masă Sănătoasă (PNMS), care a început în 450 de şcoli, în anul şcolar 2023-2024. Potrivit raportului, pentru jumătate dintre copiii înscrişi în program, hrana caldă sau pachetul alimentar reprezintă „principala masă a zilei”. Implementarea programului a dus la o îmbunătăţire a frecvenţei şcolare a elevilor, însă atât părinţii, cât şi cadrele didactice susţin că suma alocată nu este suficientă pentru a asigura o masă consistentă şi diversificată, cu două feluri de mâncare şi desert.

Cele mai multe unităţi de învăţământ incluse în program au optat pentru acordarea unui pachet alimentar (63%), 28% pentru masă caldă în regim catering şi doar 9% au infrastructura necesară pentru a oferi elevilor o masă caldă preparată în regim propriu (la cantină).

„Pe parcursul evaluării nu au fost identificate şcoli care au reuşit să crească plafonul cu sprijin de la Consiliul Local sau din alte surse, aprobarea proiectului survenind după aprobarea bugetelor locale”, se arată în raportul World Vision România. Valoarea pachetului, de 15 lei/beneficiar, se diminuează din cauza costurilor suplimentare generate de externalizarea serviciului (în 91% din cazuri), precum cheltuieli cu transportul şi ambalarea produselor.

Cei mai mulţi părinţi chestionaţi (70%) consideră că suma alocată este prea mică pentru a putea oferi o masă consistentă, bogată în nutrienţi, lucru susţinut şi de o treime dintre cadrele didactice din şcolile implicate în program. Peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă, principalul argument oferit de părinţi fiind „lipsa banilor pentru achiziţionarea de alimente necesare pregătirii unui mic dejun”. În acelaşi timp, 43% dintre părinţi nu au bani suficienţi nici pentru pregătirea prânzului, de aceea masa caldă din acest program reprezintă principala hrană pentru aceşti copii. Iar pentru unii dintre ei chiar singura, deoarece unul din cinci copii din mediile defavorizate, adică 22%, merge seara la culcare fără să mănânce, iar pentru 51% cina reprezintă principala masă a zilei.

„Două treimi dintre copiii din medii defavorizate obişnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, cele mai multe fiind dulciuri, fructe, lactate sau snack-uri. Pentru 44% dintre copii, baza alimentară a meselor este formată din paste făinoase şi cartofi, pe care le consumă zilnic, şi doar 24% mănâncă zilnic fructe şi legume proaspete. Peştele este extrem de rar în alimentaţie, iar doar 8% dintre copii mănâncă carne zilnic în familie”, mai subliniază raportul World Vision România.

Atât cadrele didactice, cât şi părinții consideră că cea mai mare parte a alimentelor incluse în mesele/ pachetele primite de copii sunt pe gustul acestora, „cu accent pe produsele din carne, fructe și legume proaspete și dulciuri”. De asemenea, 27% dintre părinți apreciază că programul a avut și un efect educativ, copiii fiind mai atenți la alimentația lor în urma implementării acestuia. „Pentru o parte semnificativă dintre copiii din program atât calitatea meselor primite la școală, în comparație cu ce primesc acasă, cât și experiența mâncatului în colectiv au produs schimbări semnificative de apetit și gust alimentar”, concluzionează raportul World Vision. (O. N.)