Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Educaţie Programele şcolare noi, în dezbatere

Programele şcolare noi, în dezbatere

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Un articol de: Elena Gabriela Zamora - 04 Feb, 2017

La sfârşitul lunii trecute, Ministerul Educaţiei ­Naţionale (MEN) şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) au lansat spre consultare noile programe şcolare pentru clasele V-VIII, anul şcolar 2017-2018. Astfel, ­cadrele didactice, inspectorii şcolari şi alţi specialişti în educaţie sunt aşteptaţi să îşi expună punctul de vedere legat de aceste proiecte până pe 13 februarie. Majoritatea profesorilor susţin că sperau ca materiile să fie unite, după modelul altor state europene. 

Orar aglomerat, materii necorelate între ele şi neactualizate, cam aşa descriu profesorii noul plan de învăţământ pentru gimnaziu 2017-2018. Sunt probleme vechi ale învăţământului care rămân neschimbate, deşi de ani întregi Ministerul Educaţiei vorbeşte despre ­reformă în sistem. Nu sunt schimbări oportune ale ­programelor şcolare pentru gimnaziu, procesul este deja întârziat, elevii de clasa a V-a riscând să nu aibă manuale noi în toamnă.

Specialişti în domeniu susţin că materiile sunt la fel de neprietenoase şi, mai grav, necorelate, iar un exemplu în acest sens îl constituie matematica şi fizica. Marian Staş, expert în educaţie, a vorbit pentru Digi24 despre abordări neconsistente la matematică, de exemplu în privinţa calculelor vectoriale pentru planul înclinat şi forţe.

Daniela Voinea, directoarea Şcolii `Sfinţii Voievozi~, a spus tot pentru Digi24 că ar fi trebuit ca „partea de uman să fie legată de cea de real. Sau bucăţi de geografie cu bucăţi de istorie. Copiii sunt încân­taţi să facă astfel de lucruri, mult mai încântaţi decât să mă duc eu profesor de mate­matică să fac doar matematică”.

Sunt totuşi şi unele schimbări po­­zi­tive, susţin spe­­cialiştii, şi anume, la dezvoltare personală şi educaţie socială, discipline care merg în tandem şi care îi invită pe copii să se uite la ei înşişi, să fie mai hotărâţi şi să ia decizii în ceea ce îi priveşte.

Odată ce consultarea publică asupra noilor programe se va încheia, un grup de experţi va lucra la elaborarea noile ma­nuale pentru clasa a V-a. Ministrul educaţiei, Pavel Năstase, a declarat că noile programe şcolare vor ­reprezenta prioritatea numărul unu, astfel încât aceste manuale să fie produse înainte de începerea şcolii. ­Profesorii, părinţii şi specialiştii pot trimite ministerului propuneri de îmbunătăţire a programei până la 13 februarie. Apoi, variantele finale ar urma să fie publicate până la sfârşitul lunii viitoare.

MEN are alocat pentru 2017 un buget de 8,2 miliarde de lei, în scădere cu 7,89% față de 2016, potrivit proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, sumă considerată insuficientă de către Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). Aceasta a solicitat Parlamentului României să adopte amendamente la Legea bugetului de stat pentru anul 2017 prin care să crească finanţarea învăţământului, declarându-se nemulţumită şi îngri­jorată de bugetul propus pentru educaţie în anul 2017 de către Guvernul României. Pentru anul 2017, educaţiei i s-au acordat aproximativ 3,1% din Produsul Intern Brut, un procent insuficient pentru a rezolva problemele cu care se confruntă sistemul de învăţământ românesc şi care menţine România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte alocarea din PIB pentru educaţie, potrivit ANOSR.