Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Educaţie Rețelele europene din care fac parte universitățile românești

Rețelele europene din care fac parte universitățile românești

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Data: 16 Iulie 2020

Încă șapte universităţi din România au fost selectate de Comisia Europeană pentru a face parte din reţelele universităţilor europene. Primele trei instituţii care au intrat în urmă cu un an în consorții universitare sunt Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti.

Componența celor 24 de noi rețele universitare europene care se vor alătura primelor 17 alianţe constituite în 2019 a fost prezentată săptămâna trecută de Comisia Europeană (CE). Astfel, Universitatea de Vest din Timişoara va face parte din reţeaua UNITA, care mai include Universidade de Beira Interior, Universidad de Zaragoza, Universite de Pau et des Pays de l’Adour, Universite Savoie Mont Blanc, Universita di Torino.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a devenit membră a consorțiului EC2U (European Campus of City-Universities) alături de universităţile din Coimbra (Portugalia), Jena (Germania), Pavia (Italia), Poitiers (Franţa), Salamanca (Spania) şi Turku (Finlanda).

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca a fost inclusă în alianţa NeurotechEU (European University of Brain and Technology), alături de alte şapte universităţi din Marea Britanie, Suedia, Olanda, Turcia, Spania, Germania şi Ungaria.

Universitatea Politehnica Timişoara a intrat în alianța E3UDRES2, din care mai fac parte St. Polten University of Applied Sciences (Austria), Instituto Politecnico de Setubal (Portugalia), Szent Istvan University Godollo (Ungaria), UC Leuven Limburg (Belgia), Vidzeme University of Applied Sciences (Letonia).

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a aderat la EUT (European University of Technology), în care mai sunt, printre altele, Universitatea Tehnică din Troyes, Universitatea de Științe Aplicate din Darmstadt, Universitatea Tehnică din Dublin, Universitatea Tehnică din Riga, Universitatea Politehnica din Valencia.

Universitatea din Petroşani este în consorţiul Eureca Pro, alături de Universitatea Leoben din Austria, Universitatea Leon din Spania, Academia Tehnică din Freiberg, Universitatea Politehnică din Creta, Univ. Mittweida, Germania, şi de Universitatea Silezia din Polonia.

Universitatea Politehnica din Bucureşti este în EELISA (European Engineering Learning Innovation & Science Alliance), alături de Politehnica din Madrid (Spania), Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta, Universitatea Tehnică Istanbul, Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, Școala Națională de Inginerie Civilă din Paris.

În primele consorții constituite anul trecut sunt alte trei universități românești: Universitatea din Bucureşti este în alianţa CIVIS, SNSPA în CIVICA (Universitatea Europeană de Ştiinţe Sociale), iar Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti în CONEXUS (European University for Smart Urban Coastal Sustainability).

Potrivit CE, instituţiile incluse în cele 41 de rețele numite „Universităţi Europene“ vor deveni campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenţii, doctoranzii, cadrele didactice şi cercetătorii vor putea circula fără oprelişti. Ei îşi vor pune în comun expertiza, platformele şi resursele pentru a furniza programe de învăţământ sau module comune care să acopere diverse discipline.

Totodată, un buget de până la 287 milioane de euro este disponibil pentru cele 41 de alianțe sau universităţi europene, prin programele Erasmus+ şi Orizont 2020, timp de trei ani, pentru punerea în aplicare a propriilor planuri şi pentru a asigura accesul altor instituţii de învăţământ superior din întreaga Uniune Europeană.

(Cristina Zamfirescu)