Retrospectivă: Congresul Internațional de Teologie

În zilele de 19 și 20 octombrie, la Centrul Național pentru Formare Continuă „Dumitru Stăniloae” din București au avut loc lucrările Congresului Internațional de Teologie „Relația dintre parohie și școală în viața și misiunea Bisericii din contextul actual”, eveniment organizat de Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Temele dezbătute în prima zi a congresului au evidențiat rolul deosebit de important pe care îl are învățământul religios și teologic în contextul misiunii parohiale de astăzi, iar în cea de-a doua zi discuțiile au reliefat misiunea specifică a Bisericii pentru pastorația tinerilor, subliniindu-se, totodată, și necesitatea dezvoltării unei strategii misionare pentru diaspora.

Acest eveniment academic a reprezentat un prilej de întâlnire a numeroși ierarhi, preoți, profesori din țară și din străinătate cu scopul analizării, aprofundării și sistematizării aspectelor care vizează relația dintre parohie și școală, în cadrul mai larg al misiunii Bisericii astăzi. Un prim pas în acest sens l-a reprezentat implementarea pe parcursul acestui an a parteneriatului între parohie și școală în vederea susținerii și îmbunătățirii orei de Religie. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a referit la aceste aspecte în cuvântul de deschidere al congresului.

Rolul important al învățământului teologic și al educației religioase în școli, mai ales astăzi, în contextul unei lumi tot mai secularizate, a fost evidențiat și de ceilalți ierarhi participanți la lucrările congresului. Astfel, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a afirmat: „A descoperi «gândul lui Hristos»¹, adică viziunea autentică a Bisericii în legătură cu ceea ce se întâmplă în lume, este şi trebuie să fie preocuparea teologului adevărat, în primul rând a profesorului de teologie. (...) Starea religioasă a Europei actuale se datorează şi influenţei deosebit de mari exercitate asupra mentalităţii oamenilor de spaţiul universitar. Decidenţii politici sau economici, formatorii de opinii în media atotprezentă, specialiştii în diverse tehnologii, profesori din şcolile de toate gradele sunt formaţi spre o direcţie sau alta în mod special în timpul studiilor universitare”.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a subliniat: `Biserica trebuie să vină în întâmpinarea familiei, conlucrând la educarea copiilor. E de mare importanţă catehizarea acestora, începând de la grădiniţă şi până la nivelul studiilor superioare. Şcoala îşi va face şi ea misiunea ei, dar, cu gândul că în şcoală se face ora de Religie, nu se poate renunţa de la catehizarea de la biserică. Şi, să nu uităm, participarea la Liturghie şi împărtăşirea cu Sfintele Taine sunt un mijloc important de formare a tinerilor”.

Interogându-se asupra modului în care trebuie valorificat învățământul religios în societatea contemporană, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a evidențiat că astăzi societatea umană este segregată de diferite curente ideologice. Înaltpreasfinția Sa a remarcat că, deși „România este o țară multiconfesională din punctul de vedere al religiei creștine, dar și cu oameni ce aparțin altor religii, elementul religios a generat la noi un consens în ceea ce privește împărtășirea valorilor morale specifice, încă din fragedă pruncie. (...) Dascălul care predă Religia creștină trebuie să semene lumina lui Hristos în mintea ucenicilor săi. Ce fel de lumină pun astăzi dascălii în mintea tinerilor?! Lumină de esență fotonică sau lumina lui Hristos, Care este Lumina luminii? Hristos este în același timp și Lumina și Izvorul vieții. De aceea, Hristos trebuie împărtășit tinerilor dacă voim să avem o generație a luminii, care să se îndrepte spre veșnicia luminii celei neînserate”.

La rândul său, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepsicopul Dunării de Jos, a precizat: „Revenirea la ora de Religie în şcolile publice nu este şi nu trebuie să fie considerată din acest punct de vedere o favoare făcută Bisericii ori clericilor, aşa cum se pare, uneori, că s-ar interpreta de o parte prea secularizantă a societăţii moderne, ci mai curând am putea vedea cu toţii acest demers, în mod realist şi sincer, ca fiind un mare dat spiritual, luminos şi binefăcător oricărui suflet în formare, pentru viaţă”.

Anul consacrat misiunii Bisericii în parohii și în mănăstiri constituie un prilej deosebit de a investiga diferitele aspecte ale rolului specific pe care învățământul teologic universitar îl deține în cadrul misiunii atât de vaste și de dinamice, desfășurată în prezent de Biserica Ortodoxă Română. Referindu-se la rolul specific al învățământului teologic în contextul misiunii parohiale de astăzi, pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, a subliniat următoarele aspecte: „Teologia ortodoxă, în dimensiunea sa pastorală, este o teologie aplicată la viața concretă a Bisericii, în cazul de față la viața parohiei, urmărind să investigheze problematica spirituală și misionară a parohiei, să identifice soluții pastorale, de natură să impulsioneze angajarea plenară a clericilor și a credincioșilor în intensificarea vieții liturgice și a angajării în acțiuni filantropice de ajutorare a familiilor și persoanelor aflate în lipsuri. Pregătirea studenților teologi, viitori preoți, trebuie să se resimtă de această implicare directă a profesorilor de teologie care, sub conducerea directă a ierarhiei, trebuie să creeze punți de legătură între facultăți și parohii”.

În cuvântul său, intitulat „Exigențe misionare ale învățământului religios și teologic, asumate în relația dintre parohie și școală din contextul actual”, domnul Adrian Lemeni, consilier patriarhal al Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române, a subliniat: „O teologie misionară veridică este deopotrivă mistagogică, având un pronunțat caracter existențial și eclesial. Într-o asemenea perspectivă eclesială este necesară asumarea unui efort de viață prin care credința invocată teologic să fie luată în serios în planul concret al modului de a fi. Nu ne putem convinge temeinic nici pe noi înșine, nici pe alții doar printr-o teologie redusă la un discurs, fie el oricât de meșteșugit, care fascinează doar la nivelul minții. O teologie lipsită de conștiința pocăinței, care nu devine catalizator al angajării în lupta cu patimile și propriile neputințe riscă să devină înșelătoare. (...) O teologie misionară presupune nu doar luarea în serios și trăirea credinței la nivel personal și comunitar, ci și curajul mărturisirii credinței într-o lume a necredinței. Duhul veacului trecător, materializat prin diferite ideologii, tendințe și atitudini corelative sistemului tehno-consumerist de astăzi atrofiază condiția transcendentă a omului, țintuindu-l de cele lumești (bani, putere, plăcere), incapabil să mai privească spre cerul existenței. Trăirea și mărturisirea credinței devin o realitate incomodă pentru cei anesteziați de himerele și posibilitățile societății de consum”.

În ultima sesiune a congresului a fost evidențiată necesitatea dezvoltării unei strategii misionare pentru diaspora. Analizând efectul migrației asupra vieții parohiale, pr. prof. univ. dr. Ioan Sauca, directorul Institutului Ecumenic de la Boosey și secretar general asociat pentru educație și formare ecumenică al Consiliului Mondial al Bisericilor (Elveția), a afirmat: „Școala, cateheza și ora de Religie își au rolul lor important în transmiterea de informații asupra credinței și a valorilor creștine, dar rămâne doar informativă. Formarea creștinului ortodox de mâine nu se face în sala de curs. De aceea, nici teologia și nici cateheza în Biserica primară, de unde ne tragem noi, nu se făceau în birou sau în sala de clasă, ci în Biserică, în cadrul liturgic. Formarea creștinului de mâine are loc doar în Biserică și apoi în familia creștină, Biserica cea mică. Apusul are o experiență mai bogată decât noi. Până astăzi, copiii sunt pregătiți pentru confirmare prin clase de cateheze și evaluări tip examen. Și astăzi Religia se predă în unele țări în învățământul de stat, însă bisericile sunt goale, sau sunt frecventate doar de bătrâni. Ortodoxia a continuat să rămână o Biserică vie pentru că și-a păstrat adevărata sa catolicitate și a inclus întotdeauna și pe copii în toată viața ei liturgică și sacramentală. Să nu pierdem esențialul încercând să imităm pe alții!”

Notă: ¹ 1 Corinteni 2, 16.