Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Educaţie Sindicatele din educaţie solicită investiţii în şcoli

Sindicatele din educaţie solicită investiţii în şcoli

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Educaţie
Data: 11 Feb 2021

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) solicită ca minimum 10% din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să fie direcţionaţi către educaţie. Liderii sindicali subliniază, într-un comunicat preluat de Agerpres, că subfinanţarea a dus la un dezastru în acest sector, unde 4.000 de clădiri funcţionează fără autorizaţie ISU, peste 800 de şcoli au toaletele în curte, iar peste 530 de microbuze şcolare sunt defecte.  

Dintr-un total de peste 25.000 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea elevii şi profesorii, 4.000 funcţionează fără autorizaţie de la ISU, 14 unităţi de învăţământ nu au căldură în toiul iernii, iar 538 de microbuze şcolare sunt defecte. De asemenea, în peste 800 de şcoli, toaletele se află în curte (sau nu sunt conectate la apă curentă şi sistem de canalizare), iar aproximativ 11.000 de unităţi şcolare nu au pază şi protecţie. În acelaşi timp, sunt unităţi de învăţământ care funcţionează în clădiri nereabilitate de ani întregi sau în care dotările laboratoarelor de fizică, informatică ori chimie sunt zero. Tabloul infrastructurii precare din învăţământ este completat cu şcoli care nu au conexiune la internet, grădiniţe care folosesc mobilier vechi sau care nu au materiale didactice moderne şi cu biblioteci şcolare care nu au mai primit fonduri noi de carte de ani buni. 

Această realitate, prezentată în cifre chiar de ministrul de interne, Lucian Bode, este consecinţa „subfinanţării cronice şi a dezinteresului pentru educaţie din partea tuturor guvernelor care s-au succedat în ultimii 30 de ani”, după cum reclamă reprezentanţii FSLI. Sindicatele din educaţie oferă o soluţie de ieşire din impas, respectiv direcţionarea a cel puţin 10% din bugetul de aproape 30 de miliarde de euro alocat Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă către educaţie. „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a atras anual atenţia asupra dezastrului din educaţie, generat de subfinanţare, şi a cerut în nenumărate rânduri ca Executivul să aloce fondurile necesare prin care elevii şi cadrele didactice să beneficieze de condiţii decente în unităţile de învăţământ. Aceste cifre, pe care le-a făcut publice ministrul de interne, Lucian Bode, nu trebuie să fie o surpriză pentru nimeni, pentru că ele se rostogolesc de la un an şcolar la altul. Le atragem şi acum atenţia membrilor Executivului, dar şi parlamentarilor României asupra realităţii sistemului de educaţie, care reprezintă un tablou mult mai sumbru decât reiese din aceste date”, se arată în comunicatul FSLI.

În acelaşi timp, sindicatele susţin că „insuficienţa personalului nedidactic sau didactic auxiliar în multe dintre şcoli sau suprapopularea claselor, unde sunt chiar şi peste 35 de elevi”, reprezintă alte inconveniente în sistemul de învăţământ, astfel că „investiţiile în educaţie nu sunt un moft, ci sunt obligatorii în multe dintre şcoli”. „Vă închipuiţi ce înseamnă lipsa autorizaţiei ISU, în condiţiile în care am asistat la tragedii în spitale care erau în aceeaşi situaţie? Sau cât de periculoase sunt microbuzele şcolare fără sistem de frânare sau cu alte defecţiuni tehnice? Trebuie să apară tragedii şi în sistemul de educaţie pentru ca lucrurile să fie luate în serios? Cine poartă responsabilitatea aceasta pe umeri? (....)”, se întreabă sindicaliştii. Surse neoficiale vorbesc despre faptul că educaţia ar urma să primească de la bugetul de stat aproximativ 2,5% din PIB, nesatisfăcător în raport cu practica la nivelul Uniunii Europene, şi anume alocarea, în medie, a aproximativ 5% din PIB pentru educaţie. (O. N.)