În primele două luni ale anului şcolar, incidenţa violenţei a fost de două ori mai mare în rândul elevilor din ciclul primar faţă de cei de gimnaziu şi de patru ori mai mare comparativ cu adolescenţii,
Un nou an universitar sub semnul pandemiei
Universităţile bucureştene vor începe cursurile semestrului I din noul an de învăţământ în format hibrid - online şi prezenţă fizică, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară, în contextul evoluţiei cazurilor de infectări cu noul coronavirus. La Universitatea din Bucureşti, consiliile facultăţilor au decis fiecare în parte scenariul după care vor funcţiona, cele mai multe în formulă „mixtă”.
După acelaşi scenariu hibrid vor începe cursurile şi studenţii Universităţii Politehnica din Bucureşti. Rectorul Mihnea Costoiu a precizat, pentru Agerpres, că activităţile de curs „se vor desfăşura în sistem online, ca şi anul trecut, pe platforme pe care universitatea le are disponibile atât în activitate live, cât şi platformele asincron cu lecţiile puse la dispoziţie şi cu teste pe care fiecare profesor le are pregătite”. Activitatea practică, însă - seminarii, laboratoare, proiecte -, se va desfăşura cu prezenţa fizică a studenţilor în campusul Universităţii Politehnica.
Senatul UMF „Carol Davila”
a adoptat decizia de a desfăşura cursurile cu prezenţă fizică, în timp ce Senatul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a hotărât ca toate activităţile didactice aferente semestrului I să se desfăşoare online. Totuşi, studenţii din anul I de la SNSPA vor participa fizic, la început de octombrie, la activităţi extracurriculare facultative.
La Iaşi, la cea mai veche universitate din ţară, „Alexandru Ioan Cuza”, s-a luat decizia ca facultăţile să hotărască modul în care se vor derula cursurile. Întrucât multe au decis adoptarea scenariului online după perioada cazărilor, studenţii s-au arătat extrem de nemulţumiţi.
La Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” a început anul universitar cu lansarea unui mare proiect de cercetare - INSPIRE. „Dorim să facem la UBB o infrastructură de imagistică, o infrastructură de referinţă internaţională. Prin aceasta, nu doar UBB, ci şi Clujul, Transilvania, România intră în liga cea mai mare a ţărilor care se ocupă cu studiul creierului”, a declarat prof. univ. dr. Daniel David, rectorul UBB. Proiectul din domeniul neuroştiinţelor cognitive este internaţional şi are o valoare de circa 92,5 milioane de lei. (O. N.)