Orele în particular pe care elevii le urmează încă din clasele primare sunt solicitate de către părinţii nemulţumiţi de sistemul public de educaţie, reiese din studiul derulat de Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Un profesor de matematică, inițiator al unei platforme gratuite de meditaţii, susţine că, „dacă materia ar fi mai aerisită și ar învăța elevii să caute și să găsească rezolvarea, mult mai puțini copii ar avea nevoie de pregătire suplimentară”.
Cei mai mulţi elevi fac pregătire suplimentară nu pentru a obţine rezultate remarcabile la concursuri sau olimpiade şcolare, ci pentru a dobândi cunoştinţe de nivel mediu, arată studiul realizat de Societatea Academică din România şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România. Sistemul orelor particulare/meditaţiilor este accesat „în mai mare măsură” de către părinţii din mediul urban, cu studii medii şi superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie şi care sunt „nemulţumiţi” de sistemul public de educaţie, evidenţiază cercetarea.
„Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditaţiilor, cu o frecvenţă mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a. Plata meditatorului se face pe baza unei înţelegeri şi sunt puţine cazuri care au drept bază o formă contractuală şi/sau bonuri fiscale”, se precizează într-un comunicat al organizaţiilor care au realizat studiul naţional „Meditaţiile în România: sistem educaţional paralel sau complementar?”, citate de Agerpres. Pentru o şedinţă de meditaţii, părinţii scot din buzunar între 50 şi 100 de lei, iar materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire suplimentară sunt matematica, limba şi literatura română şi limbile străine. Acelaşi studiu mai arată că unu din trei copii a participat la meditaţii plătite în anul şcolar 2019-2020, dar şi la consultaţii/ore de pregătire gratuită. „În anul şcolar 2020-2021, 19% din elevi participă la meditaţii, iar 20% din părinţi au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular.” Aceste ore suplimentare conduc la o „îmbunătăţire semnificativă” a situaţiei şcolare a copilului, după cum afirmă 80% din părinţii participanţi la studiu.
Iniţiatorii acestui demers sociologic au făcut o serie de recomandări decidenţilor din educaţie: crearea voucherului educațional, finanţat din fonduri europene şi acordat elevilor care provin din familii cu venit lunar sub două salarii minime nete pe economie; extinderea programului naţional „Şcoală după şcoală” şi pentru învăţământul liceal, în timpul anului şcolar 2021-2022. De asemenea, autorităţile publice locale „trebuie să fie capacitate şi monitorizate” să organizeze programe de educaţie remedială, şcoli/grădiniţe de vară în 2021, unde să poată participa orice elev, iar programul să fie facilitat de către profesori cu rezultate academice excelente, angajaţi în sistemul de plată cu ora. O altă recomandare se referă la intrarea în legalitate a meditaţiilor. În România există o rețea națională online de meditații gratuite, lansată de comunitatea For Life, la inițiativa lui Ovidiu Bădescu, profesor de matematică în Reșița. Potrivit Radio România Cultural, pe platforma „Adoptă intelectual un copil”, oricine poate deveni voluntar „dacă se pricepe la una dintre materiile din programele școlare şi dacă poate ajuta elevii să asimileze mai ușor informațiile”. Profesorul de matematică este de părere că „dacă materia ar fi mai aerisită și ar învăța elevii să caute și să găsească rezolvarea, mult mai puțini copii ar avea nevoie de pregătire suplimentară”. (O. N.)
