Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Elevii au nevoie de ateliere practice și lucru manual
Un sfert din copiii din România abandonează şcoala până în clasa a XII-a, iar principalul motiv este că metodele de predare sunt învechite, fără nici o legătură cu noua realitate dominată de tehnologie, iar elevii nu găsesc nici o atracţie în şcoală, arată rezultatele studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România. Ca soluţie, ar trebui ca mediul de afaceri să fie încurajat să ia legătura cu şcolile şi să le ajute, eventual printr-o scădere a taxelor pentru investiţiile pe care le-ar face în învăţământ, spun specialiştii.
Una dintre marile probleme ale învăţământului este faptul că pierdem foarte mulţi copii pe drum. Avem un abandon şcolar până la clasa a XII-a de 25%, iar 40% din cei din clasa a VIII-a nu pot citi şi nu înţeleg un text.
„Din învăţământul tehnic, 30% se angajează în domeniul urmat în şcoală şi 26% din cei de 30 de ani au făcut facultatea. În plus, un număr foarte mic de oameni învaţă de-a lungul vieţii. (...) Maximum 30% din copii se angajează în domeniul în care se pregătesc”, a afirmat Măriuca Talpeş, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o conferinţă de presă în care a prezentat concluziile unui studiu pe tema crizei forţei de muncă.
Potrivit acesteia, cele mai mici investiţii sunt în zona de preşcolari şi şcoala primară, unde România investeşte cel mai puţin, respectiv 0,7% din PIB, faţă de 1,5% media europeană. La învăţământul secundar stăm mai bine, adică se investeşte 1,5% din PIB, faţă de 1,9% media europeană, iar la învăţământul terţiar suntem peste media europeană ca investiţie din PIB.
„De ce pierdem copiii pe drum? Metodele de predare din şcoală, acum, au rămas ca pe vremea noastră sau a bunicilor noştri. Pentru copii, şcoala nu mai este atractivă. Tot ce fac copiii la şcoală nu mai este legat de lumea înconjurătoare, nu învaţă prin proiecte, nu învaţă integrat. Copiii nu se bucură de şcoală. Suntem printre ultimele ţări din lume la ceea ce înseamnă atractivitatea şcolii pentru copii”, a arătat reprezentanta CDR.
Ea a arătat că ar trebui să avem profesori foarte bine selectaţi şi plătiţi de două ori mai bine decât acum.
„Până la clasa a VIII-a pierdem 16% din copii, iar la clasa a VIII-a cel mai grav lucru este că aproape jumătate din ei nu înţeleg un text şi nu rezolvă o problemă simplă de matematică”, a adăugat Talpeş.
În ceea ce priveşte adolescenţii, 7% merg către liceele vocaţionale, precum cele de muzică, balet şi şcoli pedagogice, iar ceilalţi la învăţământul profesional şi tehnic - 49% şi 44% la licee teoretice.
„Deci avem un sistem profesional şi tehnic bogat, 49%, mai mare decât cel teoretic, însă foarte puţini se duc cu adevărat să lucreze în industrie. Ar trebui ca aceste şcoli să fie legate de mediul economic, iar copiii să facă practică în aceste companii. Ar însemna ca toate liceele tehnologice să fie de tip dual, ceea ce ar însemna să păstrăm meseriile foarte legate de tehnologia viitorului şi tot ce înseamnă copil cu atractivitate pentru lucrul manual să se bată pentru aceste licee”, a afirmat ea.
Din orice liceu, copiii ar trebui cu uşurinţă să intre la facultate, însă doar 33% din cei care fac liceul trec şi bacalaureatul. Iar rata de abandon în facultate este de 38%.
„Ar trebui readuse atelierele practice, să reactivăm lucrul manual, dar nu cum era pe vremuri, ci la nivelul actual, precum ateliere de robotică sau de meşteşuguri tradiţionale şi foarte atractive astăzi. Ar trebui ca mediul de afaceri să fie încurajat să ia legătura cu şcolile şi să le ajute, poate printr-o scădere a taxelor pentru toate investiţiile pe care mediul de afaceri le-ar face în şcoli”, a continuat responsabilul CDR.
În industria IT&C sunt 7.000 de studenţi care termină facultatea anual, însă tot există un deficit de 5.000 de angajaţi, a mai spus Talpeş.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României a organizat recent o masă rotundă pentru a discuta rezultatele studiului „Barometrul forţei de muncă”, realizat de PwC România pentru CDR, şi recomandările mediului de afaceri privind posibile măsuri de diminuare a deficitului forţei de muncă din România.
