La Muzeul Băncii Naționale a României (din strada Lipscani nr. 25) s-a deschis, în 17 aprilie 2024, expoziția dedicată celebrării bicentenarului nașterii eroului ardelean Avram Iancu, intitulată „Avram Iancu.
19 Apr, 2024
Elevii români nu ştiu să aplice cunoştinţele pe care le au
În 3 decembrie 2013, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a publicat raportul privind rezultatele şi analiza testărilor PISA din anul 2012, un studiu care evaluează cunoştinţele şi competenţele elevilor de 15 ani din 65 de ţări şi economii. Rezultatele elevilor români, deşi sunt într-o uşoară creştere faţă de testarea din 2009, nu sunt îmbucurătoare, plasând sistemul de învăţământ românesc în coada clasamentului dominat de ţările asiatice şi de ţările nordice.
La matematică, 40,8% dintre elevii români au obţinut rezultate slabe şi doar 3,2% rezultate de top, plasând România pe locul 45 din 65 de state, media OECD fiind de 23,1% rezultate slabe şi 12,6% rezultate de top. Unii pot spune că matematica nu se regăseşte printre preferinţele elevilor români, rezultate slabe fiind înregistrate, în mod constant în ultimii ani, şi la examenul de bacalaureat. „Rezultatele PISA 2012 obţinute de elevii români sunt sensibil mai bune decât cele din 2009, elevii români au reuşit să schimbe tendinţa negativă din ultimii 10 ani. Este un eveniment (n.r., evaluarea PISA) cu semnificative mize planetare, educaţia fiind una din cele mai importante vitrine ale politicilor publice de pretutindeni. Mai peste tot în lume există reforme în educaţie, iar rezultatele evaluării PISA sunt o parte importantă a acestora. De modul cum opinia publică le va primi depinde succesul acestor reforme. Nimic nu poate fi lăsat la voia întâmplării“, este de părere, pe blogul contributors.ro., Adriana Gorga, cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltării învăţământului superior la Universitatea din Lausanne, Elveţia, doctor în ştiinţele educaţiei.
La matematică, pe primele locuri în clasamentul PISA s-au situat ţările/economiile asiatice (Shanghai - China, Singapore, Hong Kong - China, Taipei, Korea, Macao - China, Japonia), urmate de Liechtenstein, Elveţia, Olanda, Estonia, Finlanda şi Canada. Germania se situează pe locul 15, în timp ce Franţa şi Marea Britanie ocupă locurile 24, respectiv 25. Rezultate mai slabe decât elevii din ţara noastră au obţinut elevii din Cipru, Mexic, Muntenegru, Uruguay, Albania sau Bulgaria.
La citire/lectură, România se află tot sub media ţărilor OECD, clasându-se pe locul 50 din 65. Din totalul elevilor români testaţi, 37,3% au obţinut rezultate slabe, adică au dificultăţi să citească şi să înţeleagă un text. Şi la ştiinţe, punctajul României se află sub media ţărilor OECD, situându-se pe locul 49.
Rezultatele elevilor au fost comentate şi de Mircea Miclea, psiholog, profesor la De-partamentul de psihologie din Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi fost ministru al educaţiei, care a fost mult mai acid la adresa sistemului de învăţământ românesc: „Avem un învăţământ care nu are calitate pentru că se centrează eventual pe câţiva care au performanţe deose-bite şi majoritatea este abandonată sau neglijată. Or, forţa unui învăţământ este dată tocmai de ce se întâmplă cu majoritatea elevilor, nu cu o minoritate a elevilor. De exemplu, în învăţământul finlandez ţinta nu este să producă olimpici, ci să ridice nivelul majorităţii“, a spus Miclea, pentru hotnews.ro. Mai mult, profesorul universitar Mircea Miclea a comentat şi un alt rezultat PISA, potrivit căruia „elevii români sunt cel mai puţin motivaţi“. Potrivit fostului ministru, cadrul didactic nu trebuie să fie doar foarte bine pregătit (este necesar să fie format şi prin absolvirea unui masterat didactic), esenţială fiind şi pasiunea cu care acesta predă la clasă, întrucât această pasiune se transmite elevului, care va învăţa cu drag.
Elevii români se simt singuri la şcoală
Un aspect ce scoate în evidenţă o problemă mai profundă, dar care se răsfrânge şi asupra performanţelor şcolare ale copiilor, este comunicarea precară dintre elev şi profesor. De exemplu, sistemul educaţional din Finlanda este centrat în jurul conceptului „Fiecare copil este important“, iar în alte ţări se induce ideea că la şcoală nu există (doar) rigoare, ci acolo se poate studia şi într-un mod distractiv, împreună cu profesori care devin şi prieteni pentru elevi şi nu reprezintă doar o autoritate care deţine instrumente de constrângere gen „nota în catalog“. Iar aici este mai mult decât relevant răspunsul elevilor români, potrivit căruia „se simt singuri la şcoală“, astfel că relaţia dintre elev şi profesor devine esenţială în procesul educaţional.
Testele PISA se fac o dată la trei ani
Studiul PISA 2012 a evaluat peste 510.000 de elevi din 65 de ţări şi economii la matematică, lectură şi ştiinţe. România participă începând din anul 2001 la PISA, program iniţiat de OECD.
Sunt utilizate teste scrise, durata evaluării acoperind un total de două ore pentru fiecare elev testat, itemii fiind cu alegere multiplă, simpli, complecşi sau ca succesiune de întrebări cu răspuns scurt construit. Itemii sunt organizaţi în secvenţe pe baza unui text, în general pornind de la o situaţie din viaţa reală. Elevii trebuie să răspundă şi unui chestionar socio-educaţional, cu o durată de aproximativ 30 de minute, care solicită informaţii despre ei, despre familie, despre modul în care învaţă, despre climatul şcolii în care învaţă, despre condiţiile de studiu etc.
Exemplu de probleme
Matematică: Drumul care urcă pe Muntele Fuji, Gotemba, are 9 km. Turiştii trebuie să se întoarcă din drumeţia de 18 km până la ora opt seara. Toshi estimează că poate să urce pe munte cu o medie de 1,5 km/h şi să coboare de două ori mai repede. Vitezele pe care le-a luat în calcul includ pauzele de masă şi de odihnă. Pornind de la estimările de viteză făcute de Toshi, care este cea mai târzie oră la care poate pleca pe munte ca să se întoarcă înapoi la bază până la opt seara?
Ştiinţe: Întrebare însoţită de un desen demonstrativ: Un autobuz merge pe un drum drept. Şoferul, Ray, are un pahar cu apă pe bord. Brusc, Ray frânează. Ce se va întâmpla cu apa din pahar, cel mai probabil? a) apa va rămâne neclintită; b) apa se va vărsa pe partea 1 a paharului; c) apa se va vărsa pe partea 2 a paharului; d) apa se va vărsa dar nu ai de unde să ştii pe ce parte a paharului.
Cei care doresc să-şi testeze competenţele pot accesa linkul http://www.oecd.org/pisa/test/ unde vor găsi mai multe teste.
