„Icoana Maicii Domnului“, o expoziţie impresionantă la Muzeul Satului

„Icoana Maicii Domnului“, o expoziţie menită să creeze o stare de spirit aparte în preajma praznicului Naşterii Sfintei Fecioare, a fost deschisă în Sala „Gheorghe Focşa“ a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti

Rod al colaborării instituţiei gazdă cu muzeele reprezentative din Oltenia - Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu“ Târgu Jiu, Muzeul Judeţean Olt - Slatina, dar şi cu Biblioteca Academiei Române, expoziţia prezintă publicului o adevărată panoplie românească a iconografiei Maicii Domnului, conform Agerpres. 101 piese, 9 icoane împărăteşti, 4 triptice, 2 molenii, 12 prăznicare, 22 icoane obişnuite, toate realizate în tehnica tempera pe lemn, urmate de 4 icoane de vatră, 4 pe sticlă şi 7 ferecate, dar şi 6 xilogravuri, 17 cărţi româneşti de cult vechi, 6 izvoade, un proiect iconografic de biserică, o ferecătură de Evanghelie, o matrice de legătorie, un prapur, o cruce de mână şi un panou de frescă extras, sunt tot atâtea exponate menite a prilejui întâlnirea cu „personajul cel mai ataşant al Creştinismului“, după cum aprecia academicianul Răzvan Theodorescu. Vorbind despre „valenţele istorice şi teologice occidentale şi orientale ale cultului marial, despre Fecioară“, Theodorescu a afirmat că, „deopotrivă, apuseni şi răsăriteni, catolici sau ortodocşi, credincioşii trăiesc evlavia marială direct, aproape la nivel folcloric“. Răzvan Theodorescu a evocat un moment când, într-o discuţie cu înalte feţe bisericeşti pe marginea naşterii Maicii Domnului, aşa cum este ea reflectată în textele apocrife, a înţeles că „omul de ştiinţă nu poate rămâne decât un savant uscat în abordarea unui asemenea subiect“. Expoziţia va fi deschisă în perioada 4 septembrie-10 octombrie. Credincioşii ortodocşii şi catolici sărbătoresc, pe 8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Marie Mică, prima sărbătoare importantă din anul bisericesc, care începe la 1 septembrie. Potrivit Bibliei, în 8 septembrie s-a născut, la Nazaret, Fecioara Maria, din părinţii Ioachim şi Ana. Părinţii Fecioarei Maria, ajunşi la bătrâneţe fără copii, s-au rugat la Dumnezeu să le dea un urmaş. Tatăl Mariei, Ioachim, s-a retras în pustiu şi s-a rugat la Dumnezeu timp de 40 de zile, iar Ana a făgăduit în faţa lui Dumnezeu că, dacă îi va dărui un urmaş, îl va da să slujească Domnului. Naşterea Mariei a fost anunţată de către Arhanghelul Gavril, pentru început lui Ioachim, după care a fost anunţată şi Anei, căreia i s-a spus că trebuie să pună fetei numele Maria.

Cinci mari sărbători sunt închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Soborul Maicii Domnului (26 decembrie), Bunavestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august). Potrivit specialiştilor, în România, sărbătoarea este privită diferit în zona de nord-est faţă de cea din sud. Astfel, dacă pentru credincioşii din Moldova, Naşterea Maicii Domnului are o însemnătate mai mare, creştinii din sud pun accent în special pe sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, prăznuită la 15 august. Există multe obiceiuri şi tradiţii care se desfăşoară în această zi. Creştinii fac în această zi pelerinaje la mănăstiri sau la alte lăcaşuri de cult. O parte dintre cei care merg în pelerinaj la mănăstire înconjoară lăcaşul de cult în genunchi. Aproximativ 2,1 milioane de români poartă numele de Maria, Marian sau derivate ale acestora, din care 1.700.000 sunt femei şi 400.000 sunt bărbaţi.